După criză, era terenul pe care bogaţii îşi vânau trofeele, astăzi e piaţa în care nimic nu mai face banii. În industria artei s-au închis brusc portofelele. În prima jumătate a anului, la Christie's, cea mai mare casă de licitaţii din lume, vânzările au căzut 27 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În bani, asta înseamnă că un miliard de dolari nu le-a mai ajuns în conturi.
În şoc sunt şi marii lor rivali, newyorkezii de la Sotheby's. Sumele învârtite la licitaţiile lor au scăzut cu un sfert în primele șase luni.
Dacă în ultimii ani mai-marii pieţei de artă vindeau operă după operă, astăzi se concentrează pe lucrările mai ieftine, eventual vândute pe internet.
Licitaţiile online de la Christie's au adus în 2016 aproape de două ori mai mulţi bani, însă tranzacţiile sunt multe, dar foarte mici. Licitaţia medie aduce puţin peste 8 mii de dolari, dar alternative nu prea mai există.
Arta contemporană, motorul afacerii Christie's, a adus în acest an cu 45% mai puţini bani. În 2016 cel mai scump obiect vândut de casa de licitaţii nici măcar nu a fost un obiect de artă, ci un diamant pentru care cumpărătorul a plătit 58 de milioane de dolari, adică o treime din banii plătiţi anul trecut pentru pictura lui Picasso.
Nu apetitul pentru artă s-a temperat, ci încrederea că arta aduce bani. Imediat după criză picturile şi sculpturile băteau record după record, iar preţurile urcau necontenit, dând încrederea că un obiect cumpărat azi, mâine poate aduce profit. În final, corzile s-au întins prea tare şi a devenit clar că preţurile nu mai au unde urca.
Cea mai mare casă de licitaţii din lume a vândut în prima jumătate a acestui an 29 de obiecte de artă de peste 6,5 milioane de dolari, pe când anul trecut vindea cu 40% mai multe.
În urmă cu doi ani piaţa de artă şi antichităţi atingea maximul istoric, de 54 de miliarde de dolari, anul trecut cifrele au fost o idee mai mici, iar anul acesta industria merge în regim de criză. Casele de licitaţii s-au pus pe concedieri, colecţiile scoase la vânzare sunt tot mai rare şi tot mai mici, iar obiectele licitate, mai ieftine.
Cei care şi-au pierdut încrederea în profitabilitatea artei sunt în special americanii. Investitorii şi colecţionarii de acolo au plătit în acest an doar jumătate din banii pe care îi dădeau pe artă în prima jumătate a lui 2015.