Povestea Basarabiei
Basarabia pământ românesc! Nu o singură dată am văzut acest lucru scris pe ziduri, pe bănci sau pe asfalt! Până să treacă dincolo de Prut, Miruna, reporterul-copil de la Digi24, nu înţelegea prea bine despre ce este vorba. După ce a ajuns în Republica Moldova şi a vorbit cu oamenii de acolo, Miruna a aflat poveşti emoţionante despre un teritoriu care a fost rupt de trei ori de România. Locuitorii din Basarabia vorbesc aceeaşi limbă ca noi, au aceleaşi obiceiuri şi... simt la fel. Şi totuşi, trăiesc într-o altă ţară!
Un teritoriu rupt de trei ori de România! Un loc în care timp de patru decenii limba română a fost interzisă! Este, pe scurt, povestea Basarabiei, o provincie românească transformată, cu forţa, în Republica Socialistă Moldovenească. În prezent, în ţara de dimensiunea Elveţiei sau a Belgiei trăiesc 3,3 milioane de persoane. Standardul de viaţă nu este însă nici pe departe ca-n ţările din Vest. Şi totuşi...
Moș Vasile: „Viaţa e frumoasă, în orice caz. Soarele e mândru, e strălucit şi interesant în Moldova. Cum o vezi Moldova de frumoasă aşa-s şi oamenii de frumoşi. Şi la suflet...Şi gospodari, binevoitori...”
Teritoriul de dincolo de Prut şi-a pierdut independenţa pentru primă dată la începutul secolului al XIX-lea, când a fost anexat Imperiului Rus şi transformat în Gubernia Basarabia. Ulterior, "noua" provincie a fost colonizată, iar românii supuşi unui proces de rusificare. Limba româna a fost interzisă. Abia după un secol, Moldova s-a reunit cu Regatul României. Tratatul de la Paris, din anul 1920, semnat de Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia recunoaștea unirea Basarabiei cu România.
Mihai Captarenco: „Era încă România Mare! Până la Nistru!”
În iunie 1940, trupele sovietice ocupa din nou Moldova de dincolo de Prut. La 2 august 1940, Uniunea Sovietică proclamă Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Un an mai tarziu, armatele române şi germane încep campania de recuperare a Basarabiei. Bucuria moldovenilor nu este de lungă durată, pentru că la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, în 1945, Basarabia revine sub ocupație sovietică. Pentru a treia oară!
Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova: „În ajunul celui de-al doilea război mondial, ca rezultat al cârdăşiei liderilor sovietici şi germani, cârdăşie intrată în istorie sub denumirea de Pactul Ribbentrop-Molotov, Moldova este încorporată cu forţa în componenţa Uniunii Sovietice.”
În perioada 1940-1953 aproximativ 2,3 milioane de persoane au fost deportate, cele mai multe în Siberia, iar 700.000 ucise. După o jumătate de secol de rusificare continuă, moldovenii au reuşit să redevină liberi. Astfel, în 1991, Republica Moldova îşi proclama independenţa.
Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova: „Noi toţi traversăm momente cruciale. Rusia a recunoscut independenţa Republicilor Baltice. Şi-au proclamat independenţa Ucraina, Georgia şi Belarus. Iată de ce calea cea mai acceptabila pentru noi este independenţa.”
Ultimul eveniment major din istoria micii ţări din Estul Europei a avut loc în primăvara lui 2002, când la Chișinău s-a protestat împotriva deciziei ca limba rusă să fie a doua limbă oficială a statului.
Miruna: Câţi oameni din Republica Moldova vor să se reunească cu România?
Mihai Captarenco: Eu cred că mai mult de 80 de procente vor să se unească.
Povestea lui Mihai Captarenco este povestea altor sute de mii de români care trăiesc dincolo de Prut. S-a născut în Republica Socialistă Moldovenească, în anul 1946.
Mihai Captarenco: „Eu cu părinţii ne-am născut în acelaşi loc, dar în ţări diferite.”
A trăit în copilărie cel mai greu moment din viaţă, în vremea în care românii erau deportaţi.
Mihai Captarenco: „Noi am fost ridicaţi, tata, mama, eu şi încă o soră. Dar sora mai mare învăţa în şcoală şi aşa a fost cazul, că pe ea nu au luat-o. Ne-au dus în Rostov. În Rusia. Ne-au luat cu maşina şi ne-au dus la tren, în garnituri...mărfare... Dormeam pe paie şi aşa am mers vreo două săptămâni. Şi am locuit acolo mai bine de jumătate de an. Şi am fugit noaptea de acolo, că atunci aşa era cu politica. Stalin era într-o stare foarte gravă, bolnav şi atunci nu mai atrăgea atenţia la noi. Şi ştiu că noaptea am fugit cu maşina şi am venit până la Chişinău. Am lăsat tot ce am agonisit noi în jumătate de an. Am lăsat baltă.”
Miruna: Când v-au luat de acolo şi v-au dus la Rostov cum v-aţi descurcat cu mâncarea şi cu apa?
Mihai Captarenco: Ne opream în staţii...Făceam rezerve de o zi, două...
Miruna: Cum era să mergeţi într-o ţară în care se vorbeşte altă limbă?
Mihai Captarenco: Tata mai ştia ruseşte, dar mama şi eu o idee nu aveam de limba rusă....Dar noi copiii prindeam repede...
Miruna: Ce se întâmpla cu oamenii care se opuneau şi nu voiau să mearga în tren?
Mihai Captarenco: Eu cred că era imposibil să se opună la aşa forţe mari, ca ruşii. Aici, cred că e clar de ce!
Mihai Captarenco: În anii 40, România a fost ruptă în bucăţi. Basarabia au luat-o ruşii şi până în ziua de astăzi noi nu putem să ne unim cu patria mamă, cu România!
Deşi s-a născut în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească şi a fost nevoit să scrie şi să citească în limba rusă, sufletul bunelului Mihai, aşa cum îl alintă apropiaţii, a fost mereu aproape de România.
Mihai Captarenco: Te învăţ un dans bănăţean.
Miruna: A trebuit să trec Prutul ca să învăţ un dans bănăţean!
Doar patru oraşe din Republica Moldova numără mai mult de 50.000 de locuitori: Chişinău, Tiraspol, Bălţi şi Tighina. Majoritatea moldovenilor trăiesc la ţară, aproape 60%. Şi fiecare se descurcă aşa cum poate. Asta pentru că venitul mediu al românilor de peste Prut abia dacă sare de 200 de euro.
Miruna: Ce fac oamenii de aici, cu ce se ocupă?
Mihai Captarenco: Când era pe timpurile ruseşti era colhozul. Lumea lucra la colhoz. Amu` s-a împărţit pământul şi oamenii au devenit proprietari de pământuri. Fiecare lucrează la pământul lui. Care porumb, care floarea soarelui. Altceva nu se dezvoltă...
43% din suprafaţa Republicii Moldova este ocupată de terenuri agricole. Aşa că nu este de mirare de ce agricultura joacă un rol atât de important în viaţa moldovenilor. La sfârşitul verii, în fiecare gospodărie, din ţara întinsă pe suprafaţa a 5-6 judeţe din România, vezi gospodine care pregătesc conserve pentru iarnă.
În timp ce gospodinele muncesc, copiii îşi fac timp să se joace. Miruna, reporterul emisiunii Jurnal pentru copii a văzut cum un viţeluş venit pe lume cu o oră în urmă face primii paşi.
Romanii care vor să viziteze Moldova de dincolo de Prut au de unde alege! Chişinău - capitala ţării, oraşul subteran de la Cricova- locul în care câţiva dintre cei mai puternici oameni ai planetei îşi ţin vinurile la învechit, Cetatea Soroca- ridicată de Voievodul Ştefan cel Mare sau Orheiul Vechi sunt doar patru dintre locurile de poveste ale Republicii Moldova.
În 2016, Republica Moldova supravieţuieşte, în primul rând, datorită celor care lucrează în străinatate. Potrivit datelor Băncii Mondiale, o treime din PIB-ul ţării este asigurat de moldovenii care au părăsit teritoriul dintre Prut şi Nistru. Viitorul acestei mici ţări din estul Europei ţine doar de alegerile tinerilor de astăzi, spun oameni ca bunelul Mihai. Dacă acest teritoriu va mai face vreodată parte din România Mare este greu de spus, mai ales într-o Europă măcinată de probleme. Cert este că atât românii, cât şi moldovenii, în marea lor majoritate, simt şi vorbesc la fel: româneşte!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
