Anesteziile se împart în trei categorii: generale, regionale şi locale. Dacă vorbim despre operaţii complicate şi de lungă durată, indicată este anestezia generală.
„Se face o injecţie de inducere a somnului, după care anestezistul începe şi desfăşoară o serie întreagă de manevre, prin care controlul asupra corpului este preluat de nişte aparate speciale. Se urmăreşte în general o relaxare musculară, pentru ca chirurgul să îşi poată desfăşura meşteşugul”, spune Teodor Buliga, medic primar specializat în chirurgie generală.
Medicii interzic consumul de alimente cu cel putin şase ore înainte de o anestezie generală. Postoperator, cel mai frecvent efect secundar al acestui tip de anestezie este greaţa. De aceea sunt recomandate hidratarea şi alimentaţia bazată pe lichide.
„Efectele adverse, cu substanţele care se folosesc astăzi, sunt minime. în general, sunt date pur şi simplu de un efect remanent. Din momentul trezirii, practic, aceste riscuri şi efectele secundare au fost reduse foarte mult, de când se folosesc substanţe moderne”, explică Teodor Buliga.
În cazul copiilor sunt mult mai frecvente operaţiile sub anestezie generală.
„O să vă surprindă! Doza per kg corp este mai mare la copil decât la adult. Are o justificare foarte simplă şi foarte clară: metabolismul organismului tânăr este mult mai alert şi mai activ”, spune Radu Tăbăcaru, medic primar specializat în anestezie şi terapie intensivă pediatrică.
Medicii dau asigurări și în ceea ce privește anesteziile în coloană.
„Lumea se teme în general de ceea ce nu ştie. Se teme de anestezie pentru că nu există o cultură medicală generală, în rândul medicilor, în primul rând, că de aici provine diseminarea neîncrederii şi a fricii şi în rândul pacienţilor, iar anestezia în coloană, emoţional, este asociată cu leziuni ale coloanei. Sunt extrem de rare complicaţiile de această natură”, spune Radu Tăbăcaru.
La limita dintre anestezie şi sedare este analgosedarea. Practic, se introduce o substanţă pe venă, pacientul respiră singur, poate comunica, dar nu îşi va aminti nimic din timpul intervenţiei. Aceasta este indicată în cazul colonoscopiilor, endoscopiilor, dar şi la naşterile naturale, în ultima parte a travaliului. De cele mai multe ori, însă, femeile solicită anestezia epidurală.
„Naşterea nu trebuie privită neapărat ca un eveniment atât de dureros cât să devină un calvar, dar totul depinde de pragul de suportabilitate a durerii individuale. Fiecare dintre noi suntem proiectaţi să avem un prag de durere pe care să îl suportăm”, spune Radu Ţincu, medic specialist în anestezie terapie-intensivă.
În cazul unei naşteri prin operaţie cezariană, există două tipuri de anestezii: anestezia generală, mai puţin folosită, şi anestezia rahidiană sau spinală, asemănătoare celei epidurale.
„Femeia nici nu simte nimic, dar nici nu poate face niciun fel de activitate motorie musculară din proprie iniţiativă. Este pur şi simplu inertă de la ombilic în jos. Această anestezie durează în principiu 3-4 ore”, explică Radu Ţincu.
Pentru procedurile minore este indicată anestezia locală.
„Se pot face cu anestezie locală o sumedenie de intervenţii: intervenţii mici, poţi să extirpi lipoame, să rezolvi abcese, poţi să implantezi camere pentru perfuzie pentru pacienţii oncologici”, spune medicul Teodor Buliga.
Anestezia locală se utilizează şi în stomatologie, sub formă de geluri locale, spray-uri sau injecții.
O anestezie „ţine cam între jumătate de oră şi 4 ore, în funcţie de doza administrată, de tehnica de administrare, de tipul pacientului, de metabolismul lui, mai ales, şi de starea în care se găseşte pacientul respectiv la momentul respectiv”, spune Dragoş Epistatu, medic primar ortopedie dento-facială.
De asemenea, pentru pacienţii anxioşi se poate folosi analgosedarea, dar şi anestezia generală sub îndrumarea unui medic de specialitate. Indiferent însă de tipul de anestezie ales, medicul stomatolog este obligat să cunoască istoricul medical al pacientului, pentru a evita complicaţiile.