O echipă internaţională de virusologi a identificat opt gene în mai multe tulpini de virusuri gripale, izolate în organismul raţelor sălbatice, care prezintă similarităţi remarcabile cu cele care alcătuiesc virusul vinovat de pandemia de gripă din 1918, soldată cu cel puţin 40 de milioane de victime pe plan mondial.
„Există rezervoare de gene în natură care au potenţialul, prin recombinare, de a provoca pandemii grave în viitor”, a subliniat Yoshihiro Kawaoka, virusolog la Universitatea Wisconsin-Madison, principalul autor al acestui studiu apărut în revista americană Cell Host and Microbe.
Încercând să evalueze riscul ca un astfel de virus să ajungă să dobândească cele opt gene, cercetătorii au folosit o metodă denumită „genetică inversă” pentru a recrea un agent patogen ce diferă faţă de cel din 1918 cu doar 3% în structura aminoacizilor pe baza cărora îşi produce proteinele.
Ei au produs astfel un virus mai virulent pe şoareci şi dihori decât un virus gripal obişnuit, însă nu la fel de patogen ca acela din 1918. În plus, acel virus nu putea să se transmită între aceste mamifere pe cale aeriană, principala cale de transmitere a gripei.
Cercetătorii au determinat apoi numărul de schimbări genetice necesare pentru ca acest virus să poată să se transmită cu uşurinţă la dihori, modelul animal de referinţă folosit în cercetările ce vizează această infecţie a căilor respiratorii, informează AFP, citată de Mediafax.
Ei au identificat şapte mutaţii în trei gene ale virusului care îi permit să se transmită foarte uşor, la fel ca virusul gripei din 1918.
Noul virus, format din gene care circulă în organismul păsărilor sălbatice şi domestice, arată că acele ingrediente genetice pot, potenţial, să se combine pentru a crea un agent patogen periculos şi capabil să provoace o pandemie, a subliniat Yoshihiro Kawaoka.
Cunoaşterea genelor care trebuie căutate într-un virus poate să ajute la prezicerea probabilităţii de apariţie a unei tulpini gripale care ar fi capabilă să provoace o pandemie şi să permită astfel oamenilor de ştiinţă să elaboreze strategii mai eficiente pentru a o combate.
Studiul aduce, de asemenea, o serie de lămuriri suplimentare despre mecanismele responsabile cu adaptarea virusului gripei aviare la mamifere.