Spitalele au încasat sume infime după prima lună de coplată
Dintre unitățile medicale din Timișoara, cei mai mulți bani a strâns din coplată Spitalul Municipal, peste 10.000 de lei, iar, pentru că managerii unității medicale au reușit să introducă sistemul coplății odată cu intrarea în vigoare a legii.
În schimb, la Spitalul Județean din Timișoara, unitatea care tratează pacienți din toată partea de vest a țării, a introdus coplata la sfârșitul lunii aprilie, astfel că nu a reușit să strângă mai mult de 1.000 de lei.
Un caz particular îl întâlnim la Spitalul CFR din Timișoara, unde sistemul coplății nu a fost încă introdus din cauza transferului unității din subordinea Ministerului Transporturilor sub cea a Ministerului Sănătății.
În alte orașe din țară, Spitalul nr. 1 din Craiova a strâns 14.000 de lei, în timp ce Spitalul nr. 2 abia 3.000 de lei, iar cea mai mare sumă a fost colectată de Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj, 15.000 de lei.
În zona Moldovei, Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi a adunat 6.800 de lei.
O cauză a sumelor extrem de mici încasate constă în faptul că mulți dintre pacienții internați fac parte din categoriile excluse de la coplată.
Un fiasco la capitolul încasări
După o lună, banii din taxă acoperă doar o mică parte din cheltuielile unităților sanitare.
Spitalul Judeţean din Craiova este cea mai mare unitate sanitară din Oltenia. Aici s-au adunat din coplată aproape 15.000 de lei, o sumă care nu acoperă mai nimic din cheltuieli.
„Ca şi reprezentare putem spune că aceşti bani acoperă cam 3 - 4% din hrana pacienţilor pe o lună de zile sau 50% din valoarea sevice-ului accelerator”, explică Cristina Geormăneanu, purtător de cuvânt al SCJU Craiova.
Cei mai mulţi pacienţi care au fost internaţi sunt scutiţi de la plata taxei care ar trebui achitată la finalul spitalizării. Prin urmare, în cel mai mare spital din Moldova, de exemplu, unde taxa a fost stabilită la 10 lei, s-au strâns doar 6.800 de lei într-o lună.
„Aproximativ 20 la sută din pacienţii externaţi au plătit această coplată pentru că marea majoritate, deci 80 la sută fac parte din categoriile exceptate, urgenţele, pacienţii scutiţi prin diagnostic, pacienții pensionari cu anumită sumă la pensie”, explică dr. Diana Cimpoeşu, directorul medical al Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iaşi.
Alt oraş, alt spital, aceeaşi situaţie
„Au achitat această taxă 1.170 de pacienți internaţi la Spitalul Municipal Timişoara, ceea ce reprezintă undeva mai puţin de jumătate din numărul total de pacienţi internaţi la noi. Singura explicaţie este că mare parte din activitatea noastră este la urgenţă şi aici vorbim de 35 la sută din total, bineînţeles pacienţi exceptaţi”, explică Octavian Mazilu, managerul Spitalului Municipal Timişoara.
Dintre cei care totuşi plătesc taxa, cei mai mulţi nu înţeleg rostul ei.
În cazul celor mai multe spitale, banii vor fi alocaţi pentru cumpărarea de produse pentru curăţenie. Sunt însă şi unităţi medicale unde planurile se fac pe termen lung.
„Ne aşteptăm ca până la sfârşitul anului să strângem o sumă mai importantă care să ne poată fi utilă pentru achiziţia unui aparat util pentru institut sau pentru aspecte care ţin de investiţii în spital”, spune Diana Păun, managerul Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon” din Bucureşti.
Dacă unii manageri sperau ca încasările spitalelor să fie mai mari, sumele mici nu au fost o surpriză pentru autorităţi.
„Gândirea a fost pentru o pârghie de dublu control a internărilor în spital”, a detaliat Robert Dâncă, preşedinte Casa de Sănătate Iaşi.
Există însă şi unităţi medicale care nu au încasat nimic din coplată. La Spitalul Judeţean Ilfov, de exemplu, directorul spune că aşteaptă semnarea contractului cu Casa de Asigurări ca să aibă o bază legală pentru introducerea taxei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
