Săpunurile antibacteriene fac mai mult rău decât bine
V-aţi spălat cu atenţie pe mâini şi va închipuiţi că aţi scăpat de microbi? Greşit, spun medicii! Există în continuare o mulţime de bacterii pe palmele dumneavoastră. Dar nu numai.
„Aceşti microbi sunt de 10 ori mai numeroşi decât celulele organismului, deci noi avem de 10 ori mai mulţi microbi: 3 trilioane de microbi în intestin, pe piele, în cavitatea nazală, oculară, bucală”, a explicat prof. dr. Alexandru Oproiu, Preşedinte de Onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie.
Acest lucru nu este rău! Din contră! Întregul nostru corp este acoperit cu o mulţime de bacterii bune care apară atât pielea, cât şi mucoasele de invazia microorganismelor rele, din exterior.
Tot mai multe studii arată că săpunurile antibacteriene fac mai mult rău decât bine, avertizează dermatologii.
„De la acţiuni de iritare alergică, eczeme şi unele dintre ele sunt chiar cu potenţial cancerogenetic şi există studii care recomandă scoaterea de pe piaţă a acestor produse aşa zise antibacteriene de tip săpunuri, detergenţi, şampoane sau săpunuri lichide”, a spus prof. dr. Ioan Nedelcu, medic primar dermatolog.
Bacteriile prietenoase nu "trăiesc" doar pe piele şi mucoase, ci şi în sistemul digestiv.
„Intervin în procesul digestiei pentru că fermentează şi descompun polizaharide, în special celulozice pe care organismul uman nu poate să le digere. Stimulează puterea de apărare a organismului, pentru că au o reacţiune imună, stimulează secreţia unor anumite imunoglobuline la nivelul intestinului şi care apară intestinul subţire şi în special intestinul gros de germenii patogeni, de microbii răi care produc boală”, a afirmat Alexandru Oproiu.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Iar la nivel celular aceşti microbi prietenoşi sunt vitali. Periculoase pentru bacteriile bune sunt şi antibioticele, dar atenţie, nu vorbim doar despre medicamente.
„Tratamentele cu antibiotice sau antibioticele care vin odată cu alimentele de la animalele care sunt hrănite în zootehnie cu antibiotice, toate vin şi strică acest echilibru între flora microbiană benefică şi flora microbiană care este patogenă şi se face această dizbioză care are diferite manifestări”, a avertizat preşedintele de Onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie.
Când vorbim despre microbi răi, în fruntea listei se află virusurile. Acestea au nevoie de o celulă vie pentru a supravieţui, spre deosebire de bacterii care trăiesc pe orice suprafaţă. De aceea nu veţi lua niciodată un herpes dacă împărţiţi acelaşi pahar cu o persoană infectată.
Există şi virusuri care pot da naştere unor diferite tipuri de cancer.
„Mucoasa linguală, faringiană, cancerul de limbă, de laringe sunt câteva exemple din patologiile induse viral, iar atunci când aceste virusuri depăşesc protecţia pe care acidul clorhidric din stomacul nostru o realizează pentru a distruge virusurile şi bacteriile, ne putem trezi cu afecţiuni tumorale la nivelul intestinului sau altor structuri interne”, a atenționat prof. dr. Ioan Nedelcu, medic primar dermatolog.
Pe lângă virusuri şi bacterii, nu trebuie să uităm de ciuperci. Una dintre cele mai periculoase este candida. Această apare mai ales dacă obişnuiţi să consumaţi lactate, dulciuri rafinate sau antibiotice în exces. Iar simptomele pe care infecţia cu această ciupercă le dă sunt numeroase.
Cu alte cuvinte, atât bacteriile, cât şi virusurile şi ciupercile trăiesc într-un echilibru pe care noi îl stricăm prin ceea ce consumăm, dar şi prin medicamentele pe care le luăm. Aşa că ar bine să ne gândim de două ori data viitoare când vom lua antibiotice, când vom folosi un săpun antibacterian sau un detergent care promite să ne scape de microbi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
