Proiectul legii malpraxisului: Plafonarea despăgubirilor la 32.000 de euro și prescrierea culpei medicale după un an
În ultimii patru ani, pacienţii au depus la Colegiul Medicilor 469 de plângeri, care au implicat peste 600 de cadre medicale. Doar în 13% dintre cazuri s-au aplicat sancţiuni, iar jumătate dintre acestea au fost avertismente şi mustrări.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România: Dă foarte bine acolo să blamezi medicii. Şi dumneavostră urmăriţi şi dumneavostră: dacă nu există o ştire cu DNA-ul atunci trebuie să apară o ştire cu malpraxis. A fost pauză la DNA două zile. Au apărut, am numărat, nouă cazuri de malpraxis.
Pentru a se apăra mai uşor, medicii vor să revoluţioneze sistemul sanitar, mergând până la renunţarea în viitor la statutul de angajat în favoarea unui contract independent cu spitalul în care lucrează. Acesta le-ar permite o autonomie mai mare şi i-ar feri de efectele legii care îi consideră funcţionari publici şi îi încadrează la corupţie dacă primesc bani de la pacienţi.
Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Deja există numeroase exemple în care medicii activează în spitalele publice nu ca şi angajaţi ci ca şi profesie liberală aşa cum suntem prin contracte de furnizări servicii prin cabinet individual, societăţi medicale şi aşa mai departe. E un subiect la care merită să medităm pentru că el ar putea să ne scoată în mod clar definitv din statutul de funcţionari publici
Aflată în discuţie încă de acum trei ani, legea malpraxisului schimbă şi ea situaţia. Proiectul, care a trecut deja de Senat, prevede că dauna morală maximă în cazurile dovedite de malpraxis va fi de 60 de salarii medii brute. Adică cel mult 32.000 de euro. Acelaşi proiect spune că o culpă medicală se prescrie în termen de un an. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
