Primul transplant de plămâni din România ar putea avea loc până la sfârşitul anului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Pregătirile pentru primul transplant de plămâni din România au început încă din anul 2009. Acum, după sesiuni de specializare la Viena, Paris şi Bruxelles, medicii de la Institutul Marius Nasta din Bucureşti sunt gata să intre în sala de operaţie.

Este nevoie însă de mai mult decât de priceperea lor. Costurile pentru un centru de transplant ajung la 15 milioane de euro. Ministerul Sănătăţii a dat bani doar pentru renovarea unei clădiri, dar este sigur că până la sfârşitul anului găseşte şi fonduri pentru dotarea sălilor.

În prezent, 12.000 de români suferă de o boală cronică pulmonară. 200 dintre aceştia au nevoie urgent de transplant. 

Acum, cei care au nevoie de transplant de plămâni trebuie să meargă la Viena. E drept, statul decontează operaţia de peste 120.000 de euro, dar nu are bani decât pentru cinci asemenea intervenţii pe an.

„Este o discuţie şi tot un model de inspiraţie modelul vienez. Sunt şi medici în pregătire şi... eu cred, sper, sperăm ca 2015 să fie anul transplantului pulmonar în România”, a spus Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii.

Ar fi al şaselea tip de transplant realizat la noi, după cele de rinichi, inimă, ficat, pancreas şi cornee. Anul trecut, în România au fost realizate peste 500 de asemenea intervenţii. Cele mai multe de ficat şi de rinichi. Este rezultatul a 35 de ani de activitate efectivă de transplant. Mai întâi de rinichi, în anul 1980, apoi de ficat, două decenii mai târziu. Gheorghe Penea a fost primul pacient supravieţuitor al unui transplant hepatic de la donator în viaţă.

„În primele momente parcă nu-ţi vine să crezi că s-a întâmplat să nu pieri. Iubesc foarte mult viaţa, sunt o persoană activă, fac tot timpul lucruri”, a mărturisit Gheorghe Penea, primul pacient cu transplant hepatic din România.

639 de români trăiesc acum datorită transplantului de ficat. Şi încă sunt puţine operaţii, pentru că pe lista de aşteptare sunt constant peste 300 de oameni. Marea oprelişte este însă lipsa donatorilor.

„Potenţialul României este mult mai mare în materie de donatori, e o ţară în care, dacă am avea media europeană de 15 donatori, ar trebui să avem 300 de intervenţii pe an”, spune profesor Irinel Popescu, şeful Clinicii de Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni.