Azi începe Postul Paştelui. Ce nu avem voie să mâncăm

Postul Pastelui, cel mai lung şi mai aspru din an, începe luni, 27 februarie, şi durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. În această perioadă, credincioşii vor avea parte de numai două dezlegări la peşte, în 25 martie de Buna Vestire şi în 9 aprilie, de Florii.

În calendarul ortodox, Postul Paştelui începe pe 27 februarie şi se încheie pe 16 aprilie. Este cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe şi este precedat de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post. Este vorba de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care în acest an a fost la 19 februarie, când s-a lăsat sec de carne, și de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 26 februarie, când se lasă sec de brânză.

Având în vedere faptul că Sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca "de dulce".

Începând cu 27 februarie, credincioşii se abţin de la carne, ouă , brânză. De asemenea, se posteşte de peşte, vin şi untdelemn.

Dezlegare de peşte este pe 25 martie când se sărbătoreşte Buna Vestire şi pe 9 aprilie, în Dumininica Floriilor.

Din cauza regulilor stricte alimentare dar şi a perioadei îndelungate, medicii recomandă ca postul să fie evitat cu orice preț în anumite situații, cum ar fi în timpul sarcinii și al alăptării, de copii, de persoanele în vârstă, de cele care suferă de o boală cronică și de persoanele cu tulburări alimentare.

Simona Tivadar, medic primar diabet şi boli de nutriţie, îi sfătuieşte pe cei care nu pot să ţină postul decât dacă mănâncă margarină, soia, foietaj şi salate „înecate” în ulei, care mai mult îmbolnăvesc şi îngraşă, să-i lase pe alţii să-l ţină.

"Eu postesc fără carne. Mănânc aproape numai peşte, brânzeturi şi, din când în când, ouă. Iarna mănânc, uneori, vită, porc sau oaie, curăţând la micron grăsimea în exces. Cred că pateul vegetal, margarina, produsele «de post» fabricate «de casă», sunt copii pseudocomestibile ale tabloului lui Mendeleev, dubitabil igienice, iar foietajele, pateurile şi plăcintele vândute din abundenţă în patiserii în această perioadă înfundă coronarele, din cauza grăsimilor saturate, adică rele”, explică medicul Simona Tivadar pentru News.ro.

Ea precizează că produsele din soia precum şniţelul, cârnaţii, crenvurştii, laptele şi brânza, nu sunt altceva decât dorinţa de a păstra ideea că mâncăm de post, dar avem imaginea produselor din carne.

"Dacă salata cu cartofi este înecată în ulei, îmbunătăţită cu seminţe de floarea-soarelui şi dovleac, nu va plăcea colecistului. Ghiftuiala cu produse de acest fel nu are legătură cu postul", explică Simona Tivadar.

"Mâncaţi miercurea şi vinerea doar legume şi fructe, nu drăcuiţi în trafic şi veţi fi mai aproape de Rai. Altfel vă apropiaţi mai mult de bypass-ul coronarian sau veşnica pomenire, nu neapărat duioasă", mai spune medicul.