Nu vorbim doar despre riscul de a le înghiţi sau de a se răni cu ele, ci despre substanţele pe care le conţin: plumb, mercur, ftalaţi, parabeni, bisfenol. În cantităţi mari, acestea devin toxice şi pot genera alergii, probleme hormonale, dar şi boli mai grave. Ce au în comun răţuştele de baie, cuburile de lemn şi păpuşile? Răspunsul i-ar îngrozi pe cei mai mulţi dintre părinţi. Este vorba despre o lista lungă de chimicale pe care nu ne-am aştepta să le găsim în astfel de produse.
„Sunt în primul rând coloranţii azointerziși, dacă vorbim de jucării textile, coloranţii cancerigeni şi alergenici, dacă vorbim de jucării din plastic ftalaţii, bisfenolul, dacă discutăm de obiecte din plastic utilizate în special pentru hrănirea copiilor, discutăm de nitrozamine, care se găsesc practic peste tot, pentru că nitrații şi nitriții se transformă în nitrozamine”, a explicat Liliana Enache, director general laborator de testare a jucăriilor.
Iar dacă vorbim de jucăriile din lemn, cele mai periculoase sunt metalele grele care se află în vopseluri. Producătorii le folosesc pentru a obţine culori vii, de care copiii sunt atraşi.
„Intervin absolut dezastuos în sănătatea copilului”, a mai spus Liliana Enache, director general laborator de testare a jucăriilor. Legislaţia europeană nu interzice folosirea metalelor grele precum plumbul, mercurul sau seleniul în jucării. Potrivit specialiştilor, acestea devin periculoase abia când depăşesc anumite concentrații. „Aceste metale atacă de la plămân, ficat, până la sistemul nervos al organismului uman”, a spus Liliana Enache, director general laborator de testare a jucăriilor.
Indiferent de vârsta copiilor cele mai multe jucării sunt produse din plastic, datorită costurilor de producţie reduse.
Efectele nocive pot apărea şi după câteva zeci de ani de la folosirea jucăriilor. Deocamdată însă, nu există studii care să confirme aceste suspiciuni. Cu toate acestea, unii părinţi sunt îngrijoraţi că micuții lor ar putea avea de suferit de pe urma jucariilor.
Teoretic, jucăriile care se află pe piaţă nu depășesc concentrațiile recomandate de legislația europeană. Practic însă, unele voci spun că jucăriile ar trebui testate mai mult.
Alergiile sunt produse în special de coloranții din jucării şi de nichel. Pentru a-i feri pe copii de aceste probleme specialiştii recomanda citirea cu atenţie a etichetelor.
Un alt sfat este şi alegerea jucăriilor româneşti, care au mai puține chimicale, față de cele din China, de exemplu. Potrivit statisticilor piața jucăriilor din România este estimată la 150 de milioane de euro. Însă doar 10% sunt produse în ţara noastră.