Oamenii de știință au descoperit că oamenii îmbătrânesc dramatic în două reprize (sau valuri). Prima dată la 44, apoi la 60 de ani. Descoperirile, care sugerează că îmbătrânirea nu este un proces lent și constant, ar putea explica creșterea bruscă a problemelor de sănătate la anumite vârste, scrie The Guardian.
Dacă ați observat o acumulare bruscă de riduri, dureri sau o senzație generală de îmbătrânire aproape peste noapte, ar putea exista o explicație științifică. Cercetările sugerează că, în loc să fie un proces lent și constant, îmbătrânirea are loc în cel puțin două reprize accelerate.
Studiul, publicat în Nature Ageing, care a urmărit mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, a detectat două valuri majore de schimbări legate de vârstă în jurul vârstei de 44 de ani și din nou la 60 de ani. Descoperirile ar putea explica de ce la anumite vârste apar vârfuri în anumite probleme de sănătate, inclusiv probleme musculo-scheletice și boli cardiovasculare.
„Nu ne schimbăm treptat de-a lungul timpului. Există unele schimbări cu adevărat dramatice”, a declarat profesorul Michael Snyder, genetician și director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford și autor principal al studiului.
„Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60 - și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care vă uitați.”
Cum s-a desfășurat studiul
Cercetarea a urmărit 108 voluntari, care au prezentat probe de sânge și fecale și tampoane cutanate, orale și nazale la fiecare câteva luni, timp de un an până la aproape șapte ani. Cercetătorii au evaluat 135.000 de molecule diferite (ARN, proteine și metaboliți) și microbi (bacterii, viruși și ciuperci care trăiesc în intestinele și pe pielea participanților).
Abundența majorității moleculelor și microbilor nu s-a modificat în mod treptat, cronologic. Atunci când oamenii de știință au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări, au descoperit că aceste transformări aveau tendința de a se produce atunci când oamenii aveau între 40 și 60 de ani.
Vârful de îmbătrânire de la mijlocul anilor 40 a fost neașteptat și, inițial, s-a presupus că este rezultatul schimbărilor perimenopauzale la femei, care distorsionează rezultatele pentru întregul grup. Dar datele au arătat că schimbări similare au avut loc și la bărbații de 40 de ani.
„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile aflate la mijlocul vârstei de 40 de ani, există probabil alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”, a declarat Dr. Xiaotao Shen, fost cercetător postdoctoral la Stanford Medical School și prim autor al studiului, care se află acum la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Citește și
Caii sunt mult mai inteligenți decât se credea anterior (Studiu)
Românii nu se simt apreciați la locul de muncă. Lipsa timpului liber, principala teamă a angajaților (studiu)
Cum îmbătrânim
Primul val de modificări a inclus molecule legate de bolile cardiovasculare și capacitatea de a metaboliza cafeina, alcoolul și lipidele. Al doilea val de modificări a inclus molecule implicate în reglarea imunității, metabolismul carbohidraților și funcția renală. Moleculele legate de îmbătrânirea pielii și a mușchilor s-au modificat la ambele momente. Cercetările anterioare au sugerat că un vârf ulterior al îmbătrânirii ar putea apărea în jurul vârstei de 78 de ani, însă ultimul studiu nu a putut confirma acest lucru deoarece cei mai în vârstă participanți aveau 75 de ani.
Modelul se potrivește cu dovezile anterioare conform cărora riscul multor boli legate de vârstă nu crește progresiv, riscul de Alzheimer și de boli cardiovasculare prezentând o creștere abruptă după 60 de ani. De asemenea, este posibil ca unele dintre schimbări să fie legate de stilul de viață sau de factori comportamentali. De exemplu, modificarea metabolismului alcoolului ar putea rezulta dintr-o creștere a consumului la mijlocul anilor 40, care poate fi o perioadă stresantă a vieții.
Descoperirile ar putea ajuta la direcționarea intervențiilor, cum ar fi creșterea exercițiului în timpul perioadelor de pierdere musculară mai rapidă, au spus autorii. „Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viață în timp ce suntem încă sănătoși”, a spus Snyder.
Citește și
Orice persoană care pleacă în vacanță uită acasă, în medie, trei obiecte. Care sunt cele mai obișnuite lucruri lăsate în urmă
Studiu: Cele mai bine vândute feluri de mâncare comandate la cele mai populare restaurante sunt nesănătoase
Editor : S.S.
