O nouă modă alimentară. Ce înseamnă regimul pegan?
Un nou regim alimentar capătă tot mai mulți adepți în Occident: peganismul. Este vorba despre o combinație între dieta oamenilor străvechi, din paleolitic, și regimul vegetarian. Împreună, cele două practici ar fi secretul pentru obținerea echilibrului.
Ce înseamnă dieta paleolitică? Ea se inspiră din obiceiurile alimentare ale oamenilor din era paleolitică, care se hrăneau cu carne săracă în grăsimi (vită și pasăre), cu pește, nuci, semințe și care nu cunoșteau nici produsele lactate derivate, nici zahărul, nici cerealele.
Iar regimul vegan presupune excluderea oricăror produse animale.
Regimul pegan a fost inventat de americanul Mark Hyman, un medic de familie, conferențiar pe plan internațional și autor de succes a nu mai puțin de zece cărți devenite best-selleruri. Regimul paleo-vegan reprezintă „regimul alimentar cel mai favorabil pentru sănătatea noastră și cea a planetei”, consideră Hyman. El spune că acest regim este durabil din punct de vedere ecologic și respectă viața animalelor.
Ce poți să mănânci?
Teoretic, cele două diete par incompatibile. Una îndeamnă să mănânci ca omul cavernei - multe proteine animale, iar cealaltă interzice tot ceea ce provine de la animale. În final, cea mai bună este combinația dintre cele două - s-ar obține un regim alimentar sănătos și echilibrat. În practică, s-a inventat un cuvânt care seamănă mai degrabă cu un exercițiu de marketing decât cu o revoluție alimentară. Numai că, privit mai îndeaproape, ceea ce recomandă „peganismul” pare să aibă sens.
Alimente de privilegiat: fructe și legume. 75 la sută din alimentația paleo-vegană este bazată pe consumul de fructe și legume, mai ales cele care au un indice glicemic mai mic, cum ar fi caisele, căpșunile, piersicile, sfecla roșie, morcovii, strugurii.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Carnea de vită slabă, bio, ideal provenind de la animale hrănite cu iarbă, este permisă în cantități mici. Cum fructele și legumele sunt vedetele regimului pegan, carnea nu este elementul central al unei mese, ci e doar un aliment „însoțitor”.
Nuci și semințe. Pentru a procura proteine și grăsimi „bune”, regimul pegan încurajează consumul unei cantități mari de nuci și semințe (in, cânepă, susan, dovleac). Tot pentru grăsimile „bune” este permis și consumul de pește gras (sardine, somon sălbatic), ulei de măsline, avocado, nuci de cocos.
Cerealele integrale, cu indice glicemic mic, fără gluten, în cantități mici. E vorba mai ales de orez sălbatic și quinoa, recomandate într-o cantitate de maximum 125 de grame pe zi, asta din cauză că cerealele în general ridică glicemia.
Leguminoase cu moderație. Leguminoase precum lintea sau mazărea sunt indicate, dar în cantități măsurate, adică 250 de grame pe zi.
Alimente de evitat
Soia. Potrivit principiilor regimului pegan, soia perturbă activitatea hormonală, dincolo de faptul că adesea dăm în comerț peste soia modificată genetic.
Produsele lactate. Regimul permite totuși produse bio din lapte de capră sau oaie, dar numai cu titlul de „delicatese” ocazionale. În rest, produsele lactate și mai ales prelucrate sunt de evitat cu totul.
Glutenul. Dacă nu sunteți sensibil la gluten, regimul permite consumul ocazional în cantități mici.
Zahărul și alimentele prelucrate cum ar fi biscuiții, prăjiturile, băuturile carbogazoase și alimentele din conserve trebuie considerate doar mici plăceri ocazionale.
Ce spun specialiștii?
Beneficiile potențiale atribuite regimului pegan sunt destule și evidente. Potrivit dr. Human, acest regim te poate ajuta să slăbești, să scazi nivelul colesterolului, să reduci riscul de diabet și de boli cardiovasculare.
Regimurile alimentare provoacă frustrare dacă sunt prea restrictive. O spun numeroși nutriționiști. Iar riscul este de a cădea în excese. Regulile sunt făcute pentru a le încălca, nu-i așa? Trebuie, prin urmare, să deprindem obiceiuri alimentare bune, să mâncăm de toate, dar într-o manieră echilibrată și într-o cantitate rezonabilă. Pe de altă parte, admitem că alimentația este adesea un mod de a ne gestiona emoțiile. În perioadele complicate, numeroși oameni mănâncă mai mult, nu se satură și simt nevoia să ronțăie ceva.
Este adevărat, nu trebuie să cădem sub dictatura așa-ziselor diete miraculoase. Tocmai de aceea, regimul pegan pare să țină cont de aceste realități și să fie destul de echilibrat. Numai că el nu trebuie văzut doar ca o dietă, care poate fi ținută pe o perioadă limitată și care dă rapid efectele scontate. Este vorba mai degrabă despre un regim de viață, despre un stil de viață ale cărui principii sănătoase trebuie însușite à la long.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
