Tensiunea arterială este determinată de cantitatea de sânge pe care inima o pompează şi de rezistenţa la circulaţia sangvină din artere. Cu cât inima pompează mai mult sânge şi cu cât arterele se îngustează mai mult, cu atât mai mare va fi tensiunea arterială.
Hipertensiunea arterială apare de regulă în timp şi afectează o gamă largă a populaţiei. Din fericire este uşor de depistat şi de diagnosticat.
Creșterea tensiunii arteriale pe o durată mai lungă de timp - hipertensiunea arterială - acționează permanent asupra organelor, este urmată invariabil de reacțiile acestora, iar aceste reacții prelungite duc la apariția unor complicații redutabile, unele mortale.
Îmbolnăvirea inimii din cauza tensiunii arteriale mari duce la hipertrofie cardiacă (mărirea inimii), insuficiența cardiacă (cu oboseală la efort și eventul edeme), cadiopatie ischemică dureroasă - dureri de inimă la efort, sau la infarct miocardic.
Îmbolnăvirea rinichiului - poate să apară insuficiența renală cronică și se poate ajunge la dializă sau transplant renal.
Îmbolnăvirea creierului - encefalopatia hipertensivă - duce la durere de cap, amețeală, confuzie mentală, datorită valorilor mari ale tensiunii arteriale, accident vascular cerebral cu paralizie, poate să apară după encefalopatie sau de la început, fără nici un simptom anterior, afectarea memoriei.
Îmbolnăvirea ochiului - retinopatia hipertensiva (îmbolnăvirea retinei).
Îmbolnăvirea vaselor de sânge - accelerarea aterosclerozei.
Este esențial ca valorile tensiunii arteriale să fie menținute permanent scăzute, deoarece o singură creștere a tensiunii poate da complicații deosebit de grave, cu sechele uneori pentru toată viața.
Complicaţiile hipertensiunii netratate includ:
• Anevrismul;
• Boala arterială coronariană;
• Insuficienţa cardiacă;
• Crizele hipertensive;
• Insuficienţa renală;
• Hipertensiunea arterială malignă;
• Deterioarea anumitor organe;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Modificări ale vederii sau orbire.