Descoperire. Pot fi identificate genele care duc la apariția cancerului de ficat

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Cancerul înseamnă o dezvoltare necontrolată a unor celule anormale, iar această mutaţie este dată de genele cu care ne naştem. Dacă medicii află din vreme care gene sunt defecte, ei pot spune dacă riscăm să ne îmbolnăvim sau nu. Este ceea ce au descoperit acum doctorii români în cazul uneia dintre cele mai agresive forme de cancer la ficat - cel care afectează căile biliare. Specialiştii au identificat patru gene mutante.

„Din definirea acestor gene putem beneficia de diagnostic precoce, putem beneficia de terapii ţintite, putem beneficia de medicina personalizată”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu, coordonatorul studiului.

Doar 7 pacienţi dintr-o sută trăiesc mai mult de cinci ani, dacă fac această boală. Cancerul hepatic care afectează căile biliare nu prezintă simptome, iar cei mai mulţi pacienţi ajung la doctor când boala este deja foarte avansată. Un test care să arate cine are genele mutante i-ar ajuta pe doctori să identifice persoanele cu risc de îmbolnăvire.

Aceste teste genetice există deja în cazul altor tipuri de cancer. De exemplu, două gene mutante cresc riscul de apariţie a cancerului de sân, modificări pe care le avea şi Angelina Jolie, care a decis, prevenitiv, să-şi extirpe ambii sâni. Doctorii nu vor putea face acelaşi lucru cu ficatul, dar vor putea găsi tratamente mai eficiente.

„Identificarea ţintei este esențială pentru ceea ce urmează adică proiectarea unor molecule care să acţioneze asupra acestor ţinte responsabile de oncogeneză”, a afirmat Victor Voicu, profesor de farmacologie.

Studiul a fost realizat în colaborare cu medici din Singapore şi din Statele Unite ale Americii şi a fost publicat în celebra revistă Nature.