De ce a murit Ilie Balaci? Cum recunoști un accident vascular cerebral. Dar un infarct?

Fostul internaţional Ilie Balaci a murit, duminică, la Craiova, la vârsta de 62 de ani, aparent în urma unui accident vascular cerebral sau al unui infarct.  ISU Dolj a precizat, într-un comunicat, că decesul fostului fotbalist Ilie Balaci a fost constatat după ce medicii au executat mai multe zeci de minute manevre de resuscitare. Când au sosit la el, Ilie Balaci era deja în stop cardio-respirator.

„În jurul orei 9:40, a fost anunţat apelul la 112. Imediat la locuinţa de familie a fotbalistului s-a deplasat un echipaj cu medic de la SAJ Dolj, care a găsit victima în stop cardio-respirator. Ulterior, s-a luat decizia de a mai trimite în sprijin la caz înca in echipaj SMURD cu medic. După executarea timp de mai multe zeci de minute a manevrelor de resuscitare (conform protocolului medical) a fost declarat decesul fotbalistului”, a precizat ISU.

Citiți și:  Șoc în lumea sportului. Fostul fotbalist Ilie Balaci a murit

Mesajul emoționant al lui Hagi la moartea lui Ilie Balaci. Reacții în lumea fotbalului

Infarct sau AVC? Cum și-a petrecut Ilie Balaci ultimele ore din viață

Ilie Balaci ar fi petrecut în club până dimineața și ar fi dormit puțin. Fuma două pachete de țigări pe zi.

„Din ce am auzit a făcut infarct. Am înțeles că s-a întâmplat pe la ora 9, când era acasă cu mama lui. I s-ar fi făcut rău și au chemat SMURD-ul. Până să vină salvarea a căzut din picioare! Nu știu ce Dumnezeu se întâmplă cu generația noastră, ne prăpădim prea repede. Mi-e și greu să mai vorbesc", a spus Nicolae Ungureanu, unul dintre prietenii săi, citat de Gazeta Sporturilor.

Potrivit Adevărul, înainte de a muri, Ilie Balaci a sunat o prietenă, medic, spunându-i că are dureri puternice în gât. Potrivit fostului coleg al lui Balaci, Aurică Beldeanu, în noaptea de sâmbătă spre duminică Balaci a fost în club până la 4:00 dimineaţa și ar fi dormit doar patru ore. Surse apropiate familiei au declarat că duminică dimineaţa, în jurul orei 9.30, Ilie Balaci a sunat un medic ORL-ist, prieten de familie, căruia i-a spus că se simte foarte rău şi are dureri puternice în gât. În timp ce vorbea cu medicul la telefon, vocea lui Ilie Balaci a început să se schimbe, iar medicul şi-a dat seama că este ceva grav. Potrivit unor surse, medicii care au venit apoi să-l resusciteze nu l-au putut intuba pe Ilie Balaci din cauza inflamaţiei puternice a gâtului, scrie Adevărul.

În orice caz, trupul lui Ilie Balaci va fi dus la IML pentru a i se face autopsia.

Într-un interviu acordat pentru Gazeta Sporturilor, în urmă cu doi ani, Ilie Balaci dezvăluia că a fumat două pachete de țigări pe zi, încă de la 18 ani. „Cu viața mea fac ce vreau. Antrenorii puteau să mă întrebe de ce joc prost. Dar ce beau, ce fumez, de ce... Asta mă interesează doar pe mine. Singurul care ar trebui să își pună întrebarea 'Bă, de ce fumezi?' sunt eu. Că face rău la sănătate și mai costă și o grămadă de bani...”, a declarat Ilie Balaci pentru Gazeta Sporturilor.

Născut în 1956, Balaci şi-a petrecut cea mai mare carieră de fotbalist la Universitatea Craiova (1973-1984). El a mai evoluat la FC Olt şi la Dinamo. Ilie Balaci a îmbrăcat de 65 de ori tricoul echipei naţionale, pentru care a marcat opt goluri. Ca antrenor, Balaci a pregătit mai multe echipe din Zona Golfului şi din nordul Africii, cu care a obţinut numeroase performanţe.

Citiți și:  Biografie Ilie Balaci, un fotbalist de excepție. Cum a ajuns să aibă două date de naștere

Ce este un accident vascular cerebral

Un cheag de sânge care blochează o arteră cerebrală este cea mai des întâlnită cauză a accidentului vascular cerebral. Practic, sângele nu mai irigă cu oxigen o anumită porţiune a creierului, iar aceasta „moare”. Medicii spun că multe cazuri ar putea fi prevenite, dar românilor le lipsesc informaţiile. Din păcate, acest lucru ne plasează pe locul doi la nivel mondial, din punct de vedere al mortalităţii din această cauză, afirmă specialiştii în domeniu.

În cazul în care nu duce la deces, accidentul vascular poate produce dizabilităţi fizice sau mentale permanente.

Simptome. Cum se recunoaște un accident vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral afectează 60.000 de români în fiecare an. Statisticile sunt sumbre: mai mult de jumătate dintre ei mor. Dacă în schimb ar ajunge la timp la spital și dacă s-ar face tratamentul potrivit, nu doar că ar trăi, dar nu ar rămâne nici cu sechele. Asociat în cele mai multe cazuri cu bătrânețea, accidentul vascular cerebral poate apărea însă și la tineri.

În cazul accidentului cerebral vascular, timpul este foarte important. Pentru asta, oamenii trebuie să recunoască simptomele și să meargă imediat la medic.

„Americanii au sintetizat foarte bine prin acronimul FAST: F vine de la față, că se strâmbă fața, A vine de la arm, că brațul nu mai funcționează, depinde unde este așezat accidentul vascular. S vine de la speech, adică nu mai poate să articuleze bine cuvintele. Și T din FAST vine de la timp - cu cât timpul e mai mic de la debutul simptomatologiei până la tratament, cu atât lucrurile merg mai bine”, a explicat la Digi24 medicul Stefăniţă Dima, specializat în neuroradiologie intervenţională, şef de secţie la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.

Prin urmare, printre cele mai frecvente simptome se numără dificultatea de a mişca membrele de pe o parte a corpului, limbajul greoi, furnicături în corp sau blocajul muşchilor feţei, dar şi dureri intense de cap.

La vârste fragede, mecanismul unui AVC este unul de disecție. Orice vas are trei tunici. Când cea internă se rupe, se desprinde și, printr-un mecanism de balama, se pune în lumenul vasului de-a curmezișul, blochează vasul. Și se întâmplă asta din mai multe motive: posttraumatic sau pentru că vasul nu are niște calități excepționale, spune dr. Ștefăniță Dima.

Dacă în șase ore de la apariția primelor simptome se face o intervenție modernă, șansele sunt de 70% ca pacientul să își revină complet.

Cum se intervine în cazul unui accident vascular cerebral

„Dacă vorbim de accidentul vascular ischemic, în primele 4 ore și jumătate după ce îi facem un tomograf să confirmăm că nu este sânge care să inunde creierul, trecem la tromboliză intravenoasă. Asta înseamnă că pe venă mergem cu o perfuzie, cu un medicament care topește cheagul de sânge. Acest tratament, din păcate, acționează doar parțial pe cheagul de sânge.

Efectul decisiv îl are tragerea trombului afară și avem două variante mari și late pe care putem să le aplicăm până la 6 ore de la debut și anume aspirația trombului cu niște catetere și cu un aspirator la care conectăm cateterul, iar dacă nu se desprinde, avem și posibilitatea să folosim un stent triver, un fel de coșuleț pe care îl deschidem, agățăm trombul și, în timpul ăla și aspirăm, și tragem trombul, și facem curat în vas lăsând fluxul de sânge să circule cum era înainte de apariția trombului. Asta la accidentele ischemice.

La cele hemoragice dacă avem o malformație arteriovenoasă și s-a rupt malformația, trebuie să intrăm cu un fel de rășină, un fel de lipici pe care îl injectăm pe niște catetere după ce ajungem în cap în malformația respectivă. Dacă avem un anevrism putem să îl plombăm cu niște spirale metalice din platină și să nu mai intre sângele în el și acolo de multe ori mai punem și un stent, ca un fel de burlan în fața spiralelor ăstora și am exclus anevrismul din circulație.

Dacă avem fistule de tip dural sau bial, comunicări aberante arteră-venă care de asemenea se pot rupe, de asemenea astupăm comunicarea aberantă.

Avem soluții pentru aproape orice. Cred că 98% din cazuri se pot trata endovascular, cu o simplă înțepătură în artera femurală”, a explicat dr. Stefăniţă Dima.

De ce facem accident vascular cerebral

Stresul, stilul de viaţă dezordonat şi alimentaţia nesănătoasă sunt doar trei dintre cauzele accidentelor vasculare cerebrale. Media de vârstă la care oamenii sunt afectaţi a început să scadă de la 55 către 30 de ani în ultima perioadă. Medicii atrag atenţia că boala loveşte crunt, aşa că le recomandă tinerilor să nu ignore simptomele şi să meargă la control.

Riscul unui accident vasculat cerebral la tineri este tot mai mare, din cauza stilului „modern” de viaţă, cu somn puţin, alimentaţie dezechilibrată şi ore multe petrecute în faţa calculatorului. Nopţile nedormite, fumatul şi alcoolul sunt factori care se răsfrâng asupra stării de sănătate, în care creierul este ţinta principală, atenţionează neurologii, precizând că trei sferturi dintre cei care fac accident vascular cerebral nu îşi mai pot relua activitatea.

„ O viaţă dezordonată care nu permite un echilibru corect între somn şi activitate, între odihnă şi activitate, o viaţă cu mult stres , o viaţă în care foarte adesea oamenii nu-şi respectă programul de viaţă, programul alimentar, programul de activitate va duce la apariţia de tulburări metabolice, care sunt factor de risc major la un moment dat pentru bolile cereborvasculare şi pentru bolile neurodegenerative. Ştim asta pentru boala Alzhaimer, de la boala Parkinson”, a explicat profesorul Ovidiu Băjenaru.

Aceste tulburări ale ritmului de viaţă influenţează direct, în sens negativ, fiziologia creierului.

„Creierul are nişte cicluri biologice care trebuie foarte bine respectate. El are trebui să ne impună modul de viaţă şi nu noi să-i impunem creierului un alt mod de viaţă decât cel pentru care este organizat biologic. Şi aceste lucruri se răsfrâng asupra sănătăţii generale a individului. Se răsfrâng asupra apariţiei diverselor boli neurologice, se impun asupra unor semne şi simptome care sunt suferinţe neurologice, chiar dacă nu sunt recunoscute ca atare, precum tulburări cognitive, tulburări comportamentale, de multe ori afecţiuni psihiatrice, care sunt legate de forţări pe care noi le facem asupra creierului nostru de a-şi desfăşura existenţa într-un mod nefiziologic din punct de vedere biologic, precum depresia, anxietatea”, a mai spus prof. Ovidiu Băjenaru.

Citiți și:  

Motivele pentru care infarctele și accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente în ianuarie

Băuturile care ar putea tripla riscul de accident vascular cerebral

Studiu. Alimentul-minune care scade riscul de AVC

Studiu. Tratament surprinzător în cazul unui accident vascular cerebral

Cum recunoaștem simptomele unui infarct

Jumătate din cei care fac infarct mor în primele două ore de la declanşarea atacului de cord. Ca și în cazul unui AVC, viteza cu care bolnavul recunoaşte simptomele şi ajunge într-o unitate de primiri urgenţe face, de cele mai multe ori, diferenţa între viaţă şi moarte. Problema e că majoritatea pacienţilor nu ştiu cu adevărat care sunt semnele unui atac de cord.

Orice durere în piept care durează mai mult de zece minute trebuie privită ca un potențial infarct.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie: Durerea toracică, dar nu durerea precordială, adică în zona inimii, aia nu-i chiar atât de importantă, ar putea fi şi aia infarct, dar nu-i tipică. Durerea în capul pieptului, deci exact în mijlocul pieptului, mai ales dacă merge în gât, eventual în maxilarul inferior, în mandibulă.

Nu este însă singurul simptom care trebuie să ne alarmeze.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societaţii Române de Cardiologie: Orice simptom sever instalat, cum ar fi respiraţie grea, importantă, instalată brusc, palpitaţii instalate brusc, o senzaţie de oboseală marcată, instalată brusc şi neexplicabilă, toate trebuie să te ducă cu gândul la infarctul de miocard.

Diagnosticul de infarct este confirmat în urma efectuarii unei electrocardiograme, iar cât mai repede trebuie făcută o angioplastie coronariană.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societaţii Române de Cardiologie: Adică desfundarea arterei respective cu anumite dispoziţii în aşa fel încât să restabilească circuitul sângelui prin artera care a produs infarctul, infarctul fiind, de fapt, obstrucţia unei artere.

Citiți și:  Pașii esențiali în recuperarea după infarct

Infarctul de miocard la tineri. Măsuri de prim ajutor

Cauzele infarctului sunt multiple: hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, însă în spatele tuturor acestor cauze stă stresul și este important să ne apărăm de stres. Ar trebui să nu fumăm, să nu ne supărăm, să ne controlăm valorile tensiunii arteriale, să măsurăm nivelul colesterolului și să facem cât mai multă mișcare. 

Simptomul major ar fi o durere cumplită, însă există infarcturi de miocard și fără durere, mai ales la diabetici, la vârstnici, ei simt o oboseală, o vlăguire, nu mai fac față la câțiva pași, gâfâie, transpiră, semn că s-a întâmplat ceva cu inima lor.

„În cazul unui infarct miocardic, pacientul trebuie liniștit și dacă bolnavul este cardiac cunoscut, să ia o Nitroglicerină sub limbă, asta e o măsură de urgență. Trebuie asistat de cineva care să știe să facă o măsură de resuscitare.

Mortalitatea în infarct este în primul rând, în prima oră. Au trecut primele 24 de ore, de regulă, scapi”, a explicat la Digi24 prof. dr. Corneliu Zeană, medic cardiolog.