Parezele apar cel mai des la nivelul membrelor. Cea mai întâlnită este hemipareza apărută după un accident vascular cerebral (AVC). Este foarte important ca recuperarea să înceapă în primele zile. Gimnastica pasivă include kinetoterapia, masajul şi gimnastica respiratorie.
Pareza reprezintă lipsa de activitate a unui organ. Este condiția caracterizată de mișcare voluntară ineficienta sau pierderea parțială a capacității de mișcare voluntară. De obicei se referă la nivelul membrelor, dar poate descrie mușchii ochilor - oftalmopareza, ai stomacului - gastropareza, precum și a corzilor vocale - pareza coardei vocale.
Neurologii utilizează termenul de „pareză” pentru a descrie slăbiciune și „plegie” pentru a descrie paralizie, în care toate mișcările voluntare sunt anulate, explică Oana Minculescu, kinetoterapeut.
Parezele pot fi: monopareza (un membru), hemipareza (membrul superior și membrul inferior de aceeași parte), parapareza (ambele membre inferioare sau ambele membre superioare), tetrapareza (toate cele patru membre).
Cea mai frecvent întâlnită este hemipareza cauzată de accidentele vasculare cerebrale. „Problema nu e la corp, ci la creier, e o problemă de comandă pe controlul motor. E ca „hardul” computerului și după AVC contează câtă memorie a mai rămas, să ai pe ce lucra. Pacientul reînvață tot, de la mișcări simple - mers, vorbit - până la mișcări complexe – scris. Capacitatea creierului de a învăța și reînvăța e imensă. Important e să fii determinat și să ai răbdare.Nu poți face minuni să-i treacă peste noapte, e un proces de învățare din nou. Trebuie încurajat, familia are un rol important”, mai spune kinekoterapeutul.
„Măsurile de recuperare se încep cât mai precoce, dar după stabilizarea bolnavului. Gimnastica pasivă ce include kinetoterapia, masajul și gimnastica respiratorie încep din primele zile. Gimnastica activă este strict individuală și depinde de caracterul accidentului vascular cerebral”, a mai spus Oana Minculescu.