Cum a ajuns producţia de medicamente ieftine nerentabilă

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

Simvastatită - o denumire generică pentru medicamentele care controlează colesterolul. Aceste pastile costă între 6 şi 25 de lei. Varianta cea mai ieftină nu se mai găseşte în farmacii.

Analgezice cu preţuri între 5 şi 73 de lei. Nici în acest caz, pacienţii nu pot avea o pastilă mai ieftină.

În privinţa antiinflamatorului dicolfenac, preţurile variază între 6 şi 20 de lei. Cea mai ieftină cutie a dispărut demult din farmacii.

Sunt doar trei exemple, dar în ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, spun productorii români de medicamente. Numai de la începutul anului 125 de pastile nu se mai fabrică.

„În primul rând pacienţii plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plăteşti mai mult pentru medicamentele existente”, explică Simona Cocoş, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

De vină ar fi, spun ei, taxa de clawback, adică taxa pe care trebuie să o plătească statului firmele de medicamente pentru vânzările pe care le au peste bugetul alocat de casa de asigurări. Această taxă ajunge chiar şi la 20 la sută valoarea medicamentelor. Astfel, producţia de medicamente ieftine devine nerentabilă.

„Trebuie să plătim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperaţi din medicamente, o plătim cam cu 6 luni înainte de a recupera aceşti bani”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

În lipsa medicamentelor generice, coplata pe care trebuie să o dea pacienţii poate fi importantă. De exemplu, pentru metroprolol, diferenţa este de la 25 de bani la 11,74 de lei. Un alt medicament foarte utilizat este Omperazol. Cu varianta ieftină, un pacient ar mai plăti doar un leu, pe când dacă ar cumpăra varainta originală ar achita 88 de lei. Diferenţele pot fi însă şi de câteva sute de lei.

„În România tot mai mulţi oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu îşi mai permit să îşi achiziţioneze medicamentele recomandate de medic”, declară Cristian Roşu, reprezentantul Coaliţiei Pacienţilor Cronici.

Din cauza taxei de clawback, producătorii români de medicamente au blocat investiţii de 50 milioane euro pentru construirea de noi linii de producţie în România.