Cum a ajuns producţia de medicamente ieftine nerentabilă

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Simvastatită - o denumire generică pentru medicamentele care controlează colesterolul. Aceste pastile costă între 6 şi 25 de lei. Varianta cea mai ieftină nu se mai găseşte în farmacii.

Analgezice cu preţuri între 5 şi 73 de lei. Nici în acest caz, pacienţii nu pot avea o pastilă mai ieftină.

În privinţa antiinflamatorului dicolfenac, preţurile variază între 6 şi 20 de lei. Cea mai ieftină cutie a dispărut demult din farmacii.

Sunt doar trei exemple, dar în ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, spun productorii români de medicamente. Numai de la începutul anului 125 de pastile nu se mai fabrică.

„În primul rând pacienţii plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plăteşti mai mult pentru medicamentele existente”, explică Simona Cocoş, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

De vină ar fi, spun ei, taxa de clawback, adică taxa pe care trebuie să o plătească statului firmele de medicamente pentru vânzările pe care le au peste bugetul alocat de casa de asigurări. Această taxă ajunge chiar şi la 20 la sută valoarea medicamentelor. Astfel, producţia de medicamente ieftine devine nerentabilă.

„Trebuie să plătim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperaţi din medicamente, o plătim cam cu 6 luni înainte de a recupera aceşti bani”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

În lipsa medicamentelor generice, coplata pe care trebuie să o dea pacienţii poate fi importantă. De exemplu, pentru metroprolol, diferenţa este de la 25 de bani la 11,74 de lei. Un alt medicament foarte utilizat este Omperazol. Cu varianta ieftină, un pacient ar mai plăti doar un leu, pe când dacă ar cumpăra varainta originală ar achita 88 de lei. Diferenţele pot fi însă şi de câteva sute de lei.

„În România tot mai mulţi oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu îşi mai permit să îşi achiziţioneze medicamentele recomandate de medic”, declară Cristian Roşu, reprezentantul Coaliţiei Pacienţilor Cronici.

Din cauza taxei de clawback, producătorii români de medicamente au blocat investiţii de 50 milioane euro pentru construirea de noi linii de producţie în România.