„În general, este vorba de 5-10 minute în care ne putem confrunta cu crize de agresivitate fizică sau verbală, cu țipete, aruncat cu jucării sau chiar lovirea persoanelor din jur, tăvăliri pe jos.
În funcție de temperamentul copiilor sau abordarea părinților, crizele pot dura chiar mai mult de 5-10 minute.
Cauzele pot fi multe și descoperirea lor ne ajută să realizăm că acesta nu dorește să facă părinților în ciudă și nu face special ca să-i enerveze. În primul rând este vorba despre etapele de dezvoltare ale copilului, cu cât sunt mai mici cu atât au mai puțin autocontrol emoțional. Studiile arată că 80% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani au circa 2 crize de furie pe zi și acestea sunt normale. Poate fi vorba și de faptul că acesta are nevoie de mai multă atenție și el nu știe să identifice această nevoie și s-o exprime ca atare. De asemenea, mai poate fi, în cazul preșcolarilor, legat de presiunile adunate peste zi, la grădiniță sau la locul de joacă.
Deși sunt mai frecvente între 2 și 4 ani, crizele se pot manifesta chiar și la adolescenți din când în când, important este cum sunt gestionate de către părinți.
Primul pas pe care un adult trebuie să-l facă în cazul crizelor la copii este să-și păstreze calmul. În felul acesta, copilul are ocazia să învețe în timp comportamentul adultului. În al doilea rând trebuie să-i validăm frustrarea, supărarea deoarece, chiar dacă pentru adulți, în momentul respectiv, crizele nu au sens și nu își dau seama ce se întâmplă, pentru el au tot sensul din lume. Așa că adultul trebuie să se coboare la nivelul lui, să-l privească în ochi. Dacă este foarte agitat și lovește, să-l țină, să-l ia în brațe și astfel să-i arate că nu este părăsit în momentele grele.”