La Cluj, de exemplu, costurile ajung la 3000 - 4000 de euro. Aşa că specialiştii din domeniu au cerut Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii să deconteze aceste operaţii. Răspunsul a fost un fel de ping-pong între instituţii, medici şi pacienţi. Teoretic, se decontează. Practic, nu se decontează.
Diana a fost operată la Clinica Chirurgie 1 din Cluj-Napoca în noiembrie 2013. Atunci avea 26 de ani şi cântărea peste 100 de kilograme. A suferit o intervenţie pentru micşorarea stomacului, pentru care a plătit 3.500 de euro.
Alţi pacienţi nu îşi permit asemenea cheltuieli şi mor cu zile. Este şi motivul pentru care conducerea Federaţiei Române de Diabet şi a Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii au cerut recent Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătăte reguli clare pentru decontarea acestui tip de operaţie.
Cătălin Copăescu, medic specialist în chirurgia obezităţii: „Costurile unei intervenţii sunt mult peste ce poate acoperi CNAS pe un caz ponderat, de 20 - 30 de ori mai mult. Motiv pentru care nu văd posibilă această situaţie”.
Radu Seiceanu, medic primar chirurg, şef lucrări Clinica Chirurgie 1 din Cluj-Napoca: „Pacientul trebuie să susţină financiar consumabilele, care sunt foarte scumpe pentru că operaţia se realizează laparoscopic, toate instrumentele şi consumabilele sunt de unică folosinţă”.
De la Casa Naţională de Asigurări, însă, lucrurile se văd altfel.
Cert este că de la Casa Naţională de Sănătate până în sala de operaţie, pacientul este pus să achite toată factura. Ceea ce echivalează adesea cu o condamnare a bolnavilor de obezitate morbidă ale căror resurse financiare sunt anemice.