BUSINESS CLUB. Antibioticele, o afacere bolnavă

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Au trecut aproape 30 de ani de când a fost inventată o clasă complet nouă de antibiotice. A trecut mult timp, astfel că organismul uman și bacteriile tind să devină imune la ele. Se estimează că, numai anul trecut, au murit 700.000 de oameni din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice și o parte a problemei e abuzul de medicamente.

În România, zilnic, jumătate de milion de persoane le utilizează, însă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 4 din 10 cazuri acestea sunt prescrise deși nu sunt necesare.

Și efectele pot fi plătite scump. Statele Unite cheltuiesc anual 20 de miliarde de dolari pe tratarea infecțiilor rezistente, dar alte 35 de miliarde sunt factura productivității reduse - spitalizările și concediile medicale. Soluția ar fi dezvoltarea unor antibiotice capabile să anihileze tulpinile care s-au tot modificat în vreme ce medicamentele au rămas în urmă.

„Potrivit estimărilor noastre, costul pentru aceste investiții ar putea fi de minimum 16 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani și maximum 37 de miliarde. Privită în context global și comparată cu prețul lipsei de acțiune, costurile sunt, de fapt, foarte mici”, a declarat Jim O'Neill, autorul studiului finanțat de guvernul britanic.

Dar pentru companiile farmaceutice, antibioticele nu sunt profitabile. Johnson & Johnson, Pfizer și elvețienii de la Roche, toți rămân cu profituri anuale de peste 10 miliarde de dolari. Pfizer, de pildă, operează cu o marjă de profit de circa 40%, în vreme ce, în cazul companiilor de energie, procentul e adesea sub 10%.

Antibioticele, însă, au marje mici de profit, iar cercetarea mănâncă mulți bani și ani de zile. Astfel că Pfizer și-a închis departamentul principal de cercetare pentru antibiotice, iar Johnson & Johnson a renunțat complet la teste. E multă muncă la mijloc și vânzările sunt mici. Antibioticele sunt prescrise pentru circa o săptămână, iar pentru companii e mult mai lucrativ să investească în medicamente cu utilizare de lungă durată, precum cele pentru scăderea colesterolului.

„În mod inevitabil, aceste companii trebuie să încerce să-și sporească profitabilitatea. Poate că soluția de compromis ar fi ca guvernul să ofere anumite stimulente”, spune Jane Foley, analist Rabobank.

Guvernul Statelor Unite vrea să dubleze investițiile în cercetare și să ofere laboratoarelor private aproape un miliard de dolari pe an, sumă împrăștiată către toți cei care fac teste. Dar dezvoltarea unui nou medicament costă, în medie, peste un miliard de dolari, se lovește de bariere legislative greu de spart, iar dacă totuși ajunge pe piață, poate fi prea scump pentru buzunarul consumatorului.