Dacă infecţia cu virusul hepatitei B poate fi prevenită prin vaccinare, în cazul celei de tip C nu a fost descoperită încă nicio soluţie de imunizare. Poate fi însă prevenită, spun specialiştii.
„La virsul hepatic C ştim ce avem, ceea ce vedem pe stradă - tatuaje, piercing-uri. Mai mult decât atât, ştim că este o politică a sexului neprotejat, care evident duce la infectare cu visus hepatitc C”, spune Adrian Streinu Cercel, Societatea Română de Boli Infecţioase.
Sunt însă și cazuri de bolnavi care au luat virusul hepatitei C din spitale.
„E vorba de categoria aceasta a oamenilor între 40 şi 70 de ani, infectaţi în cadrul sistemul de sănătate, cu două decenii în urmă”, spune Liana Gheorghe, Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie.
Şi în timp ce, în străinătate, cercetătorii descoperă noi tratamente, Ministerul Sănătăţii din România nu a introdus în lista de compensate nici medicamentele folosite de trei ani în alte state europene.
„Au fost foarte multe întârzieri, e adevărat că în România nu s-a ajuns la tratament de tip inovator, nu s-a ajuns la tratamente noi, întotdeauna au fost amânări, întotdeauna au apărut discuţii, dar decizii nu s-au luat în ultimii ani”, spune ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.
„Pentru pacienţii din România, fiecare zi în care noile terapii care nu intră pe lista de compensate înseamnă timp, bani şi psihic care se duce la nivel cât mai scăzut”, spune Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor pentru Afecţiuni Hepatice.
Statul român plăteşte aproape 70.000 de euro anual pentru un singur pacient cu hepatită B sau C. În cazul bolnavilor care ajung la ciroză, singura soluţie este transplantul hepatic. Lista de aşteptare pentru această intervenţie depăşea însă 540 de oameni la sfârşitul anului trecut.