Boala modernă care afectează una din patru persoane
Urbanizarea, industrializarea, modificările climatice şi moştenirea genetică au făcut că numărul persoanelor care suferă de alergii să explodeze în ultimii ani. Se estimează că în prezent, la nivel mondial, 300 de milioane de oameni suferă de un tip de alergie. Până în 2025 numărul lor va aunge la 400 de milioane.
Dr. Monica Schifirneţ, medic primar alergologie: „Alergia e o boală modernă cu o creştere de la an la an, cu un număr din ce în ce mai mare de persoane alergice, acum, în prezent, una din 4 persoane din populaţia lumii manifestă sau a manifestat o boală alergică cândva în viaţă.”
Strănut, tuse şi dificultăţi în respiraţie. Sunt doar câteva dintre cele mai comune simptome. Adriana Constantin este alergică încă din copilărie la parfumuri, dar şi la praf şi la frig. În ultimii ani însă manifestările s-au agravat, iar într-o singură criză poate strănuta şi de 70 de ori.
Adriana Daniela Constantin: „Îmi curge foarte tare nasul, se înfundă şi nu mai pot respira, nici nu pot să îmi fac serviciul dacă sunt într-o criză, eu fiind asistent medical şi trebuie să recoltez şi să fac anumite manevre pacienţilor. Din cauza faptului că îmi curge foarte tare nasul nici nu le pot face.”
Cum însă parfumurile se află în majoritatea produselor de curăţenie şi îngrijire personală, Adriana a fost nevoită să îşi modifice obiceiurile zilnice.
Adriana Daniela Constantin: „Nu folosesc parfum, nu folosesc spray, nu folosesc detergent solid, totdeauna evit tot ce înseamnă frig. Nu folosesc sprayuri pentru mobilă, pentru geam, niciun fel de spray care să aibă pulbere, praf să vină în contact cu nasul!”
Alergiile respiratorii, precum cea de care suferă Adriana, sunt cele mai cunoscute. La fel şi cele alimentare, la insectele şi la medicamente.
Dr. Monica Schifirneţ, medic primar alergologie: „Multe alimente sunt modificate, stilul de alimentaţie al nostru s-a modificat, ca urmare şi adaptarea noastră digestivă, de aceea pot să apară mai multe alergii.”
La nivel mondial însă, alergia la acarieni este cea mai răspândită. Aceste vietăţi microscopice se hrănesc cu celule moarte şi colonizează textilele şi mobila. Într-un gram de praf din casă se află 2 mii de acarieni, iar într-o saltea, nu mai puţin de 1 milion şi jumătate.
Dr. Monica Schifirneţ, medic primar alergologie: „Se pot observa modificări în stilul nostru de viaţă care ne pot face să ne sensibilizăm. Faptul că deţinem animale în casă, păsări în casă, poate încălzirea prea excesivă a camerelor, stilul de aerisire face ca nivelul de acarieni dintr-o cameră să fie mai mare, sau de epitelii de pisică, de câine, lucru care pot face că manifestările de boli alergice să fie evidente şi pacientul să sufere.”
Netratată, alergia la acarieni poate evolua, iar pacientul poate ajunge să dezvolte o formă de astm alergic. Pentru ca simptomele să nu mai apară, indiferent de alergie, medicii recomandă în primul rând ca pacienţii să evite contactul cu alergenii. Sunt însă cazuri în care acest lucru este imposibil.
Dr. Monica Schifirneţ, medic primar alergologie: „A schimba sistemul imun sau a-l dezvaţă să mai fie alergic este un lucru destul de greu, dar se poate, dar acest lucru se învaţă în ani de zile şi sunt terapii care se continuă între 3-5 ani de desensibilizare sau şi mai mult, pe o perioadă uneori şi până la toată viaţa.”
Astmul este o altă problema de sănătate publică. Potrivit medicilor, unul din 10 români se confruntă cu această boală şi 6,4% dintre copii. Iar numărul acestora este în continuă creştere.
Dr. Veronica Şurlea, medic primar pneumologie: „Factorii declanşatori cel mai des întâlniţi sunt în primul rând alergenii.”
Asist. univ. dr. Oana Deleanu, medic primar pneumologie: „Expunerea la polen, praf, păr de animale, fulgi de gâscă şi de aceea se exacerbează sezonier, primăvara sau toamna, când apar diferite polenuri.”
În timpul unei crize de astm căile aeriene se inflamează. Nemaiavând suficient aer, bolnavul nu mai poate respiră.
Asist. univ. dr. Oana Deleanu, medic primar pneumologie: „Se manifestă prin episoade de sufocare, în special nocturnă, se aude şi un şuierat, chiar şi cei din jur pot să audă şuieratul, accese de tuse, care se termină cu o expectoraţie perlată.”
Îngrijorător este că tot mai mulţi tineri şi copii sunt afectaţi de astm!
Dr. Veronica Şurlea, medic primar pneumologie: „Factorii ambientali care au dus la creşterea incidenţei astumului bronşic, mai ales în rândul copiilor sunt reprezentaţi de poluarea indoor, aici vb de materiale de construcţie, deodorizantele de camera, substanţele de dezinfecţie, dezinsecţie, de curăţenie.
Pe lângă factorii externi, un rol important în apariţia astmului îl au infecţiile respiratorii, moştenirea genetică şi factorii emoţionali.
Dr. Veronica Şurlea, medic primar pneumologie: „Se ştie foarte bine că această hiperactivitate bronşică, caracteristică astmului, este declanşată de emoţii puternice, fie pozitive, fie negative.”
Depistată la timp şi tratată corect, boala poate fi ţinută sub control pe tot parcursul vieţii. În caz contrar, pot apărea complicaţii.
Asist. univ. dr. Oana Deleanu, medic primar pneumologie: „Din păcate mulţi dintre pacienţii noştri nu urmează tratamentul, pentru că se simt bine, astmul spre deosebire de alte boli este o boală care merge cu suişuri şi coborâşuri. Faci o criză şi eşti perfect normal şi pacienţii noştri renunţă la tratament, după care apare o nouă criză, o nouă urgenţă, un tel la salvare.”
Medicii le recomandă pacienţilor care suferă de astm să se prezinte la control o dată la 3 luni pentru a ajusta medicaţia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
