Adulţii cu autism încadraţi incorect ca schizofrenici sau oligofreni trebuie să treacă din nou de evaluarea psihologică pentru a-şi primi drepturile
Adulţii cu autism sunt uitaţi de statul român. Pana anul trecut au fost trecuţi în acte ca schizofrenici sau oligofreni pentru că legea nu le permitea medicilor să pună diagnosticul corect. Pur şi simplu. autismul nu era recunoscut ca fiind o boală a adulţilor. Între timp. greşeala a fost reparată printr-un ordin dat de Ministerul Sănătăţii, dar cei care au fost încadraţi incorect iniţial trebuie să treacă din nou prin comisiile de reevaluare dacă vor să îşi primească drepturile.
Georgeta Crişu este preşedintele Asociaţiei pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România. Fiul ei are 37 de ani şi a fost diagnosticat la şase ani. La vârsta majoratului, medicii i-au schimbat diagnosticul cu unul fals şi au trecut în certificatul de handicap că suferă de oligofrenie pentru ca acesta să beneficieze de ajutorul social acordat de stat, autismul fiind considerat din punct de vedere legal până la acea vreme doar o boală a copilăriei. Părinţii au fost revoltaţi şi au început lupta cu sistemul. După ani de zile au reuşit să câştige o bătălie: în acte a fost trecut diagnosticul real, dar este secundar.
„Cei care au diagnosticele acelea de schizofrenie sau oligofrenie sunt cu caracter permanent şI ele nu mai sunt revizuibile decât în momentul în care cineva cere”, explică Georgeta Crişu.
Până atunci, medicii îi pot trata în continuare ca pacienţi cu boli psihice grave, deşi autismul nu face parte din această categorie. În plus, după 18 ani adulţii cu autism devin invizibili pentru statul român. În ţară nu există un centru care să le ofere servicii medicale specializate, iar despre integrarea în societate nici nu se pune problema. De asta s-a lovit şI Ana Tott. Fiul ei de 22 de ani are autism şi este complet dependent de ea. „N-o să se descurce singur niciodată. Dacă n-aş mai fi eu sau dacă m-aş îmbolnăvi, pur şi simplu n-aş mai putea să am grijă de el”, spune Ana.
Gravitatea bolii este subapreciată inclusiv de oficiali. „Dacă este un handicap grav, (persoana de lângă suferind) poate fi (încadrată) şi îngrijitor. Dacă este un handicap uşor, reflectat de diagnosticul acela specific autismului, nu”, arată Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Pentru că până anul trecut adulţii cu autism nu erau încadraţi în categoria bolilor psihice severe, ei nu există în nici o statistică. Pentru a fi încadraţi corect, trebuie să urmeze un drum lung de anchete şi reevaluări psihologice.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
