Delfinii se recunosc după nume, dat de mamă la naștere. Biolog: Este extraordinar

La fel ca oamenii, delfinii se identifică reciproc după „numele” pe care îl poartă, respectiv nişte fluierături anume, care le permit să se recunoască. Ipoteza a fost lansată încă în 1991, dar acum a fost confirmată de un studiu al centrului de cercetări asupra mamiferelor marine de la Universitatea St. Andrews, din Scoţia.

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Adrian Bâlbă, biolog: La delfini, această recunoaștere se explică prin nevoia de comunicare, cu atât mai mare cu cât trăiesc într-o apă cu turbiditate, cu un nivel al vederii mult mai scăzut. Practic, ei nu se văd. Pe de altă parte, nu au cum să se vadă la distanță, sau în planuri diferite ale adâncimii oceanelor, mărilor și în consecință ei trăiesc într-o lume a sunetelor.

Sunt mult mai dezvoltați pe acest palier decât noi, pe palierul identificării sunetelor, și chiar a transformării acestora în imagini, și a imaginilor înapoi în sunet.

Ei pot să transmită, să înțeleagă ceea ce primesc ca sunet și să îl retransmită ca atare. Apoi, într-adevăr, au clicuri și șuierături. Aceste fluierături sunt, practic, pentru comunicare. Iar clicurile sunt niște frecvențe înalte și cu o distribuție variabilă în funcție de zona de interes, cu rol de ecolocație.

Șuierăturile, atunci când se aud, trebuie să se știe pe seama cui se aud. În consecință, înainte de emiterea șuierăturilor și a unei comunicări pe această cale, toți delfinii se identifică în prealabil. Practic, ei se identifică cu un nume, se știe pe seama cui se aude ceea ce se aude în ocean. Este extraordinar.

În apă, sunetul merge de patru, cinci ori mai repede decât în aer, atunci când este emis, iar ca distanță acoperă kilometri întregi, cu frecvențe mai mici pe distanțe mai mici, sau cu acuratețe mai mare pe frecvență mai mare. Delfinii sunt din această perspectivă mult superiori nouă.

Când se nasc, mama îi numește. Ei își cunosc sunetele din viața intrauterină, se nasc cu numele pus de mamă, fiindcă în mediul lichid ai sacilor embrionari, ei aud, își cunosc grupul înainte să se nască. Îl recunosc în baza tiparului sonor, important în cazul lor.

Editor : Liviu Cojan