Exclusiv Bogdan Aurescu, la Interviurile Digi24.ro: Nu putem exclude niciun fel de evoluție a evenimentelor din Ucraina

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat la Interviurile Digi24.ro că situația din Ucraina este îngrijorătoare și că nu poate fi exclusă niciun fel de evoluție a evenimentelor din regiune. Șeful diplomației românești spune că „Federația Rusă un ar trebui să își dorească o escaladare”, partenerii europeni și din NATO fiind pregătiți să impună noi sancțiuni. Ministrul de Externe a vorbit și despre criza migranților de la granițele UE, dar și despre programul Viza Waiver sau situația tezaurului românesc de la Moscova.

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Principalele declarații:

• Situația din Ucraina. Subiectul evoluțiilor din vecinătatea României este pe primul loc în agendele internaționale. Discuțiile au fost extrem de aplicate. Toți aliații și-au manifestat preocuparea față de această defășurare masivă de forțe a Federației Ruse și mesajele au fost adecvate acestui moment, mesaje de descurajare a acestei evoluții și evaluări ale situației de securitate. 
• Este cert că avem o desfășurare masivă de forțe militare și echipamente rusești, care se construiește pe ce s-a întâmplat în luna aprilie. S-a spus atunci că a fost cea mai amplă desfășurare. De data aceasta avem mai puține informații din surse ruse, din presa rusească. Acest lucru este unul dintre factorii care prezintă îngrijorare pentru că nu avem o explicație a motivelor pentru care are loc această desfășurare de forțe. 
• Spuneam în aprilie că mare parte din infrastructură a rămas pe teren și acum aceasta este folosită. Se încearcă crearea unei presiuni asupra Ucrainei. Sunt procese de negocieri care își au originea în conflictul din Donabas. Este posibil să fie o presiune pentru un tip de concesie în cadrul acelor acorduri.
• Ceea ce este esențial, că avem o desfășurare masivă de forțe care pare să indice o ofensivă care nu este deocamdată materializată.
• Există pericolul unui conflict? Nu putem să excludem, nu ne dorim să existe, însă am putut să constat o anumită nervozitate care plutește în aer. 
• Declarațiile lui Lavrov despre scutul antirachetă. Nu este o afirmație nouă. Apare recurent în retorica oficialilor ruși. De fiecare dată, așa cum am făcut-o și la Stockholm, noi am reacționat. Sistemul de la Deveselu a fost integrat în sistemul NATO anti-rachetă. Iar poziția noastră a fost mereu aceeași, în sensul că aceste declarații sunt false. Este un sistem strict defensiv. Acordul încheiat în urmă cu 10 ani spune că este unul strict defensiv. Nu se poate transforma într-un sistem de natură ofensivă. Sistemul anti-rachetă nu vizează Federația Rusă, ci mai exact atacuri din zona Orientului Mijlociu. Nu există niciun fel de intenție de transformare a acestui sistem. Faptul că presa rusă a preluat reacția pe care am avut-o arată că mesajul meu și-a atins obiectivul.
• A mai existat o poziționare a autorităților ruse prin care se solicitau garanții juridice că NATO nu se va mai extinde. Noi nu putem să punem sub semnul întrebării decizii pe care Alianța Nord-Atlantică le-a luat. NATO continuă să susțină politica ușilor deschise, dar ca un stat să devină membru NATO trebuie îndeplinite o serie de condiții. Trebuie îndeplinite o serie de reforme democratice, ale instituțiilor. Ideea de a solicita garanții juridice de neextindere e ca și când ai încredința un drept de veto unui stat terț care nu ține decât de statele membre aliate și de dorința candidaților care își desfășoară procesul de reforme. 
• Ceea ce e important astăzi este să descurajăm orice intenție agresivă. Pot să existe în egală măsură consecințe ale unor acțiuni agresive. România a susținut adoptarea de diverse seturi de sancțiuni.
• Își ating scopul sancțiunile? Eu cred că da. Sancțiunile economice pot afecta serios economia dintr-un stat terț.
• Federația Rusă nu ar trebui să își dorească o escaladare. Efectele sancțiunilor economice pot fi și pe termen scurt. 
• Nu suntem încă în faza de a decide sancțiuni. Noi sperăm să nu fie nevoie de o astfel de escaladare care să răspundă unei escaladări în teren. 
• România a sprijinit Ucraina într-o perioadă delicată. Acest tip de susținere diplomatică și politică contează foarte mult în astfel de momente complicate. România este un prieten al Ucrainei.
• Discuția despre consolidarea flancului estic va ocupa un rol important. Să avem o abordare coerentă între nordul și sudul flancului estic. Această temă va rămâne pe agenda NATO și în perioada următoare. 
• În acest moment nu există o amenințare la adresa României, însă în NATO acționăm împreună în așa fel încât stabilitatea și securitatea zonei să fie la un nivel cât mai înalt.
• La Riga nu am discutat despre sancțiuni, dar după cum ați putut constata din luările de poziție recente există această posibilitate.
• Belarus și criza migranților. Am adoptat un al 5-lea pachet de sancțiuni pentru Belarus pentru instrumentalizarea migranților pe care Lukașenko i-a adus pentru a forța granița între Belarus și Polonia, Belarus și Lituania. Un instrument de presiune hibridă ca să demonstreze că frontierele NATO și UE nu sunt bine protejate, să genereze o criză a migranților, cu speranța că va putea negocia o reducere a nivelului de sancțiuni. Unul dintre obiective a fost acela de a stimula o anumită relaționare cu lideri ai UE astfel încât Lukașenko să fie legitimat. 
• Ne-am alăturat seturilor de sancțiuni adoptate. Am cosponsorizat diverse seturi de sancțiuni, inclusiv acest al 5-lea pachet, am sponsorizat din fondurile de asistență pentru dezvoltare, 100 de mii de euro, pentru susținerea mass-media independente din Belarus. Sunt mecanisme care au în vedere situația drepturilor omului din Belarus. Am acordat 100 de burse studenților din Belarus. Au existat aplicanți, sunt deja câțiva studenți care au primit aceste burse. Eu m-am întâlnit și cu liderul opoziției cu care am avut o discuție foarte bună. Cu siguranță nu putem să un admirăm curajul pe care domana Tihanovskaia îl are. Ne vom întâlni duminică, pe 12 decembrie, într-un eveniment dedicat opoziției din Belarus.
• Este România ținta unui război hibrid? Atacurile de tip hibrid pot să îmbrace diferite forme. Atacuri cibernetice, securitatea energetică (criza gazului din Moldova), pot fi acțiuni de propagandă, de dezinformare, nu vreau să mă pronunț că nu e rolul MAE, dar cu siguranță în cadrul NATO și UE există o preocupare în creștere pentru găsirea de răspunsuri adecvate. Un concept care e tot mai mult utilizat, conceptul de reziliență. Reziliența prespune rezistența la astfel de acțiuni cu caracter destabilizator. 
• În România funcționează deja Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Lucrăm la operaționlizarea acestui centru care se va ocupa de diverse dimensiuni ale acestui concept de reziliență. După ce o operaționalizăm, vom internaționaliza această instituție pentru parteneri.
• Un nou concept strategic al NATO. Este nevoie pentru că în vechiul concept strategic Rusia era un partener, acțiunile hibride nu erau menționate, reziliența nu era menționată. Este un plan pe următorii zece ani. Secretarul General al NATO a spus foarte bine că trebuie să fie un concept strategic pentru anul 2030.
• Dacă vorbim de apărarea colectivă, discutăm despre cum să facem ca flancul estic să fie consolidat mai bine. Contează modul în care este organizată apărarea astfel încât orice intenție de a ataca NATO să fie descurajată. Este important ca mediul de securitate actual să fie cât mai bine definit.
• Atenția acordată flancului estic prezintă o importanță crescută: mai multe trupe, trupe de reîntăire.
• Este foarte importantă consolidarea relației trans-atlantice și este extrem de important ca noul concept să prevadă aceast parteneriat între statele europene și SUA și Canada.
• Prezența mai multor trupe americane în România. Este o temă pe care am abordat-o mereu în discuția cu partenerii SUA. Am avut consultări extinse, iar zona aceasta politco-militară și de securitate reprezintă un vârf al parteneriatului. Nu putem să dăm acum cifre sau date, pentru că aceste chestiuni țin și de alte procese. SUA sunt prezente în România, iar interesul pentru regiunea Mării Negre este în creștere.
• Programul Viza Waiver. Am avut discuții foarte bune. Am apreciat declarațiile făcute de oficialii americani. Mai rămâne un singur criteriu de îndeplinit: ajungerea la o rată de refuz sub 3%. Presupune un efort de conștientizare. Aici este la îndemnâna cetățenilor care aplică pentru viză în SUA. Vom primi un set consistent de informații de ce anumite cereri sunt refuzate. Aștept și informații cu ponderea pe care fiecare motiv o are în aceste refuzuri. Vom face o campanie de conștientiare pentru ca cetățenii să identifice situații în care pot fi împiedicate să obțina viza. O cauză ar fi dacă cetățeanul are un cazier, sau dacă își declară venituri false, sau un domiciliu pe care nu îl are. Autoritățile americane se uită la soliditatea legăturii pe care cetățeanul o are cu România. Dacă există suspiciunea că cetățeanul vrea să folosească o viza turistică pentru a se stabili în SUA, este refuzată viza. Și este păcat ca cetățenii români să aplice, să mai plătească și taxele care nu sunt mici și să spere că vor avea noroc. Acest lucru trebuie evitat. Astfel va scădea și acest plafon de refuz. 
• Reactoarele nucleare modulare și investițiile de la Cernavodă. MAE sprijină eforturile colegilor de la ministerul Energiei. Din punct de vedere politic, acest program comun lansat împreună cu SUA reprezintă un rezultat foarte bun pentru că poate consacra România ca un hub. Putem discuta inclusiv despre producerea unor componente. 
• Tezaurul României din Rusia. Există constituită o comisie comună de interes public. De atunci comisia s-a întâlnit de cinci ori. Examinează traseul istoric al tezaurului. Ultima întâlnire în noiembrie 2019. Nu s-a mai reunit din cauza pandemiei. Există progrese interesante. S-au studiat restituirile parțiale din 1935-1936, există studii care se bazează și pe arhivele ruse, activitatea acestei comisii sperăm să continue, sigur atmosfera din jurul comisiei are legătură și cu relația generală cu Federația Rusă.
• Transnistria. Orice soluție trebuie să aibă în vedere o reunificare a Rep. Moldova în granițele istorice recunoscute. Sprijinim formatul 5+2. Suntem conectați la ce se întâmplă. Suntem în contact direct cu colegii de la Chișinău. Sperăm să vedem evoluții pe acest subiect.

Editor : Alexandru Rotaru