Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism, despre războiul cu fake news: Propagandiștii se folosesc de fricile oamenilor

Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universității București, este invitat la Interviurile Digi24.ro, unde va răspunde la întrebările jurnalistului Alexandru Rotaru.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

• războiul hibrid este în derulare cu mult timp înainte de prima bombă care a căzut în Ucraina, dar a devenit mai vizibilă această strategie de propagandă în Europa Centrală și de Est. 
• întotdeauna se pornește într-un război informațional de la un background cultural și de la o serie de așteptări pe care oamenii le au. Dacă omenii într-o societate au temerea că ceva se va întâmpla, cei care orchestrează astfel de campanii se vor folosi de acest lucru. Avem o situație de criză financiară și de criză energetică și înainte de război, cu alte cuvinte exista o temere în sânul societății că prețurile vor crește. Ce vor face propagandiștii - vor exagera aceste frici
• În momentul în care pe rețele sociale apar fotografii și informații trunchiate desigur că oamenii intră în panică. Știrile false de regulă întăresc aceste așteptări, aveam aceste temeri, aceste frici. 
• Depinde de fiecare dintre noi cum reacționăm la aceste impulsuri, la acești stimuli, dar de cele mai multe ori este foarte greu să credem că vom reacționa rațional, pentru că oamenii sunt emoționali
• Există un efect de contagiune dar asta nu înseamnă că oamenii reacționează așa din prostie sau din ignoranță. 
• Propaganda rusă nu folosește mijloace foarte etice. 
• Și UE a investit într-un plan de acțiune comună, mai ales după Brexit și după alegerile din SUA, când s-a investit în contracararea acestui război informațional care vine din Federația Rusă.  
• Pe de o parte îi vom avea pe cei care orchestrează mesajele de susținere a invaziei din Ucraina, cei care vor vorbi de denazificare, aceștia chiar dacă folosesc mesaje emoționale, știu foarte bine ce fac. Aici vorbim de troli, care cunosc foarte bine profilul celor pe care îi vor target, cunosc foarte bine profilul influencerilor și acționează targetat. Pe de altă parte îi avem pe cei care au fost numiți idioți utili - sunt cei de bună credință, cei care cred că adevărul este undeva la mijloc, ei sunt ușor impresionabili și sunt cel mai predispuși la propagandă. Aceștia care cred că adevărul este undeva la mijloc vor prelua cel mai mult din propaganda rusă. Vor avea permanent aceste îndoieli și vor justifica acțiunile - vor spune păi și ceilalți nu au făcut la fel? Vor căuta comparații cu NATO și Iugoslavia și vor încerca să pună în balanță. 
• Vă spun când am atras ura și disperarea rușilor - nu când am spus că îi ajutăm pe ucraineni - în momentul în care am intrat în NATO, apoi a mai fost un moment în care a venit scutul de la Deveselu în România. România nu are cum să fie neutră în raport cu Rusia, România face parte din cea mai mare alianță politico-militară defensivă. În momentul în care ești în NATO, pentru Rusia ești deja un inamic. În momentul în care ceri astăzi neutralitate, sau în momentul în care spui să nu îi ajutăm pe refugiați pentru că trebuie să îi ajutăm pe săraci, este absolut ridicol, faci jocurile rușilor. 
• Din perspectiva unei societăți democratice, adevărul nu poate fi fixat de Guvernul României. Vorbim de un pluralism al opiniilor și al surselor de informare. Consultarea surselor oficiale dar și consultarea unor surse credibile, a unor jurnaliști credibili, aici este problema - oamenii nu mai fac distincția între canale profesioniste, jurnaliști credibili, versus canale populate de tot felul de indivizi care nu au nicio legătură cu valorile jurnaliștilor. Oamenii iau drept de bună și egale toate sursele de informare, dar nu statul trebuie să fixeze aceste lucruri
• De cele mai multe ori preluăm, difuzăm răspândim informații care ne confirmă așteptările
• Înainte de ale crede, de a le răspândim, ar trebui să verifică acele informații
•