Vreau să știu! - Tinerii care studiază în străinătate pot oferi modele de a reforma educația
După terminarea facultăţii, Ioana a început să se întrebe serios ce avantaj ar avea în faţa altor colegi de generaţie care urmau să îşi caute loc de muncă. S-a gândit că acel plus necesar înseamnă specializarea la studii în străinătate. A fost admisă la în anul doi de masterat la o universitate din Amsterdam
„Nu m-aş fi diferenţiat de ceilalţi. Foarte mulţi terminăm. ASE-ul scoate studenţi pe bandă rulantă. M-am gândit că o să îmi deschidă un pic orizonturile din punct de vedere profesional. M-a atras foarte mult ideea asta de program de dublă diplomă. Că voi avea o diplomă şi de acolo şi de aici de la ASE şi am considerat că o să fie un plus pentru viitoarea carieră”, spune Ioana Pădureanu, absolvent ASE şi masterand în Olanda.
La Amsterdam, însă, a învăţat mai mult decât spera. De exemplu, a învăţat că are dreptul la opinie, că poate contesta ceva dacă are argumente şi cât este de eficientă programa de studiu adaptată fiecărui student.
„Am mult mai multă încredere în mine şi pot să abordez orice situaţie în viaţa de zi cu zi. Înainte mă feream de anumite lucruri”, mai spune ea.
Tudor nici nu şi-a pus problema să urmeze facultatea în România. După 12 ani de şcoală cu profil german, a lăsat Bucureştiul şi a plecat la universitate în Frankfurt. Acolo a constatat că sistemul de educaţie, deşi riguros pe fond, i-a dat o libertat aproape totală, dar l-a şi responsabilizat.
„Universitatea, la început, îţi spune: astea sunt modulele, astea sunt cursurile, umple-le! Şi ordinea în care tu le umpli şi ordinea în care te duci la examene, totul îşi este lăsat ţie. Poţi să începi cu sfârşitul facultăţii şi să termini cu cursul de matematică one-on-one care este cel mai de bază. Şi pe lângă toate astea, cursurile nu sunt legate de examene: te poţi duce la curs fără să te duci la examene şi viceversa”, spune Tudor Goicea, absolvent în Germania şi Anglia.
După ce a descoperit ce-i place şi în ce direcţie poate performa, Tudor a plecat în Anglia. La Manchester a făcut al treilea an de facultate, unde a avut şansa diversificării pregătirii sale.
„M-am întors cu un pachet de cunoştinţe nu numai legate de business ci în general”, mai spune el.
Tudor şi Ioana sunt doar doi dintre cei 5.000 de tineri români care studiază anual în afara ţării. S-au întors în România încrezători în ceea ce au învăţat şi pot să facă. Adevărul este că asemenea tineri sunt căutaţi de marile companii. Asta în timp ce armata şomerilor cu studii în România creşte de la un an la altul.
„E o diferenţă mare între un om care a studiat sau a apucat să lucreze un pic în afară, într-un alt mediu, şi cei care termină aici. Noi ca şi angajatori aşteptăm să se întâmple ceva şi în mediul universitar la modul real, să se schimbe ceva”, spune Silvia Micu, manager de resurse umane.
Lipsa reformei reale din educaţia universitară a făcut loc unui business nou. Respectiv intermedierea unor precontracte între angajatori de top şi studenţi români din străinătate, care vor să revină în ţară.
„Vin cu o altă viziune, vin cu o altă deschidere de a face lucrurile altfel. Sunt foarte deschişi către partea de inovaţie. Cred că sunt educaţi în spiritul ăsta. La noi... Ok, ştii ceva... Au tendinţa de a se specializa foarte mult pe o bucată îngustă şi pierd din orizontul mare”, adaugă Silvia Micu, manager de resurse umane.
Angajatorii ştiu deja că punctele slabe ale studenţilor români nu sunt la teorie. Acolo chiar sunt foarte bine pregătiţi. Dar le lipseşte practica şi exerciţiul dezvoltării aptitudinilor personale.
„Se duc într-un sistem foarte diferit de învăţământ faţă de cel din România. Un sistem care îşi dezvoltă în primul rând capacitatea de gândire critică. Din păcate nu prea se întâmplă aici”, afirmă Adriana Comăneci, co-fondator agenţie de recrutare a absolvenţilor din străinătate.
În lipsa unor parteneriate ferme între universităţi şi companiile din piaţa muncii, angajatorii îi sfătuiesc pe studenţi să înceapă să lucreze din timpul şcolii.
Anual, de pe băncile facultăţilor din România ies aproape 180.000 de studenţi, dintre care trei sferturi se angajează în domenii fără nicio legătură cu studiile. Tocmai pentru că studiile nu erau corelate cu nevoile de pe piaţa muncii. Anul acesta, 100 de specializări universitare inutile s-au desfiinţat. Ar putea fi un prim pas spre reformă. Dar nu cel decisiv.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
