Vreau să știu! - Învățământul profesional reînvie cu ajutorul companiilor private

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

În România, 80% din cererile de pe piaţa muncii se referă la muncitori calificaţi. Lucru înţeles şi de tineri, care anul acesta s-au îndreptat mai mulţi ca niciodată spre învățământul profesional. Dar şcolile de stat nu au nici condiţii optime de pratică, nici suficientă flexibilitate în relaţia cu firmele private. Un exemplu este Liceul Energetic Regele Ferdinand I din Timişoara. Aici se pregătesc pe model german electricieni și electromecanici, în condiţii româneşti.

„Sunt echipamentele de la înființarea liceului, deci de 40 de ani. Avem bancuri de lucru care nu mai sunt proprii, menghinele, din nou, avem mari probleme cu ele, ca să le facem funcționale”, spune Mariana Farcaș, director adjunct al Liceului Energetic Timişoara.

Cele patru firme germane interesate să-şi recruteze de aici viitori angajaţi ar vrea să aducă aparatură şi utilaje noi.

„În general nu există condiții la standarde europene, așa cum sunt cerute de agenții economici. Trebuie să avem în vedere recompartimentarea atelierelor, realizarea instalației electrice”, spune Patricia Pisano, directorul Liceului Energetic Timișoara.

Şcoala este sub patronajul Primăriei Timișoara, care dacă nu se va ocupa de infrastructura atelierului ratează oferta companiilor germane.

„Trebuie renovată în ideea de a susține tehnic toate echipamentele pe care noi vrem să le aducem acolo şi care să fie similare cu cele din producție. Nu ne-am asuma riscul să aducem echipamente pe care să le punem în priză”, afirmă Alina Bratu, reprezentant companie privată.

14 dintre cei 17 absolvenţi calificaţi în meseriile căutate de această firmă sunt deja angajaţi de astă-vară, deci cointeresarea este indiscutabilă. Mai greu le este celor din primărie să mişte actele şi banii. În schimb, la Prefectura Timiş au fost invitaţi oamenii de afaceri din zonă, pentru a pune la punct un plan de revitalizare a învățământului profesional.

„Le-am cerut să depună niște tabele cu meseriile de care au nevoie, dar știind că îi vor finanța în cei trei ani în care vor învăța. Acest lucru înseamnă un contract de bursă, adică pe lângă cei 200 de lei pe care îi dă statul să mai dea și ei pentru copil”, declară Zoltan Marossy, subprefectul județului Timiș.

În învăţământul profesional actual, cele mai căutate domenii de pregătire sunt: Mecanică (9.600 elevi), Turism şi alimentaţie (2.500 elevi), Industrie textilă şi pielărie (2.400 elevi), Construcţii, instalaţii şi lucrări publice (1.600 elevi).

Dar există şi specializări care sună exotic în România. De exemplu aceea de detectiv particular, asigurată de o şcoală de meserii din Bucureşti. Iar printre cursanţi sunt şi fete. În practică, Sorina a participat la misiuni reale, alături de detectivi cu experienţă. Atunci a constatat că nu este ca în filme.

„Trebuia să îl urmărim pe X ce face în timpul liber. Şi am urmărit de dimineaţă până seara, am făcut filajul în transportul în comun, cu metroul, cu tramvaiul. E foarte greu, filajul în metrou şi în tramvai este cel mai greu, pentru că este foarte multă lume şi rişti să pierzi obiectivul sau chiar să te vadă şi atunci renunţi la tot şi nu mai ai ce să faci”, spune Sorina Vişan, elevă.

Anunțurile de pe piața muncii din România sunt cam sărace în posturi pentru această specializare, însă perspectivele sunt optimiste, spun cei din sistem.

„Ei pot lucra în birouri de detectivi particulari, în cadrul societăţilor de securitate, cât şi pe lângă birourile de avocaţi. Există, ca şi în străinătate un detectiv particular, care se ocupă de clarificarea unor situaţii în timpul derulării unui proces”, afirmă Aurelia Vlăsceanu, profesor.

„Avem deja două promoţii de absolvenţi. Numărul elevilor creşte de la an la an, cererea va fi foarte mare pentru că am înţeles că şi Ministerul de Interne vrea să introducă calificarea aceasta în organigrama dumnealor. Marile mall-uri, marile bănci ar trebui să aibă câte un asemenea angajat”, spune Gabriel Zorzini, directorul şcolii UCECOM.

50 la sută dintre români apreciază că meseriile nu sunt respectate suficient, dar recunosc că acestea asigură destul de rapid un venit constant. Anul acesta, cererea de locuri în şcolile de meserii s-a dublat faţă de 2013, în timp ce numărul de locuri în facultăţi a scăzut. Dar nimeni nu a făcut un studiu despre nevoile reale ale economiei, pentru a calibra corect promoţiile de viitori meseriaşi.