Un roman pasionat de istorie a reînviat un meșteșug antic: face unelte şi arme exact ca pe vremea dacilor. Pentru a deveni un fierar autentic Emanuel Bezeriţă s-a mutat din Baia-Mare în Munţii Trascăului. Trăieşte simplu şi crede că cel mai important lucru este ceea ce lasă în urma sa.
„Ăsta e un falx. Romanii s-au speriat de ea în primul război, nu ştiau cum să se apere de ea... De ce? Partea dreaptă a armei se opreşte în scut şi vârful penetra”, spune Emanuel Bezeriţă, fierar.
Emanuel Bezeriţă este un fierar ieșit din comun. S-a născut și a trăit la oraș, până când a început să facă falxuri şi alte arme dacice. A învăţat meşteşugul de la cei mai în vârstă şi s-a mutat în Munţii Trascăului, în apropierea vechii cetăţi de la Piatra Craivii, despre care se spune că ar fi fost ultimul refugiu al lui Decebal.
„Oamenii din satul vecin, care o fost mutaţi de aici, o babă o zis că îs refugiat sirian. Nu-s. Alţii o zis că am fugit de la puşcărie şi m-am ascuns aici. Nu. În timp şi-o dat seama cam ce fac şi s-o prins că eu fac un lucru fain. Nu-s un sălbatic şi nu mă consider un dac liber sau ceva extraordinar, ci pur şi simplu un om care-şi urmează pasiunea, un pic în mod extrem, dar întotdeauna depăşeşti limite doar dacă ieşi din zona de confort, dacă nu, poţi să stai liniştit să faci poze şi să-ţi dai check-in”, adaugă Emanuel Bezeriţă, fierar.
Emanuel are cont de Facebook, chiar dacă trăiește fără apă curentă, lumină sau gaz. Este felul prin care promovează uneltele dacice făcute de mâinile sale.
„Nu numai că este o chestie pitorească şi o revigorare a unui meşteoug vechi, dar este un meşteşug destul de necesar în mediul rural şi cred că ar putea să fie foarte util în zonă”, spune Radu Oltean, grafician.
Fierarul își dorește să construiască la Piatra Craivii mai multe ateliere de fierărie și olărit. Pentru cei care vor sa cunoască istoria și tradiția strămoșilor noștri.
„Eu îmi fac liniştit treaba mea. Toată lumea aşteaptă de la cineva sau aşteaptă un cavaler pe cal alb, care să facă bine, frumos sau un guvern sau un ceva. Eu nu aştept de la nimeni nimic”, spune Emanuel Bezeriţă, fierar.
Emanuel Bezeriță crede cu tărie în ceea ce face.
„Cum îs îmbrăcat acuma, de obicei aşa merg la festivaluri, pentru că reconstitui o fierărie dacică, aici nu stau îmbrăcat aşa şi nici în oraş nu mă duc îmbrăcat aşa. În reconstituirea istorică îţi iei nume care o existat atunci. Lista de nume dacice îi foarte scurtă eu mi l-am luat pe numele unui dac din Egipt. Pentru că dacii se plimbau, lumea se plimba foarte mult atunci mi-a plăcut foarte mult că are un sound japonez cumva Kamikaze, Komakiza, tot acolo îi. Oricum asta e un pic kamikaze ce fac eu aici, dar îmi iese”, spune Emanuel Bezeriţă, fierar.
Emanuel Bezeriță este convins că nimic nu este imposibil. Demonstrează acest lucru în fiecare zi.
„Dacă vrei să faci ceva, chiar poţi să faci. În ţara asta! Că mulţi pleacă că nu se poate, ba se poate şi în ţara asta. Eu cred că nu-s întâmplător născut aici, chiar vreau să fac ceva aici fix în locul meu, fix în ţara mea. Eu aşa cred că se produce o schimbare, nu la nivel înalt, ci fiecare să îşi facă treaba în locul lui, dar bine. Şi dacă 10 oameni sau 5 oameni sau 100 de oameni îs mai fericiţi, mai buni, mai frumoşi datorită ţie, tu ţi-ai făcut treaba. O chestie pe care o fac eu aici rămâne 2000 de ani. Şi n-o să rămână numai asta după mine, că vreau să las şi eu o urmă, nu vreau să trăiesc degeaba”, spune Emanuel Bezeriţă, fierar.
Unii l-au numit dac liber, alţii îl consideră un personaj de poveste. Emanuel Bezeriţă ramâne însă, mai presus de toate, românul care a ales să se întoarcă la tradiţie.