Topul firmelor de medicamente care dau bani medicilor și asociațiilor de medici. Locul I - 15 milioane de lei, doar în 2014

1. Câţi bani au dat firmele farma medicilor, farmaciştilor, asociaţiilor profesionale din sistemul sanitar şi spitalelor, în 2014?

90 de firme au raportat Agenţiei Naţionale a Medicamentului plăţi totale de peste 160 milioane lei. De reţinut, însă, că prin modul în care au comunicat datele, companiile au făcut imposibilă realizarea unui bilanț complet și exact al sumelor plătite și al destinatarilor.

2. Sub ce formă au luat medicii bani de la companiile de medicamente?

Sumele au fost virate pentru: servicii de consultanță, drepturi de autor, onorarii pentru diferite activități, sponsorizării pentru participarea la congrese naționale și internaționale, care aduc punctele de educaţie medicală continuă cerute de lege. Unii medici au primit chiar și tablete și scaune directoriale.

3. Cum arată "TOP 10 firme farma generoase cu medicii din România?

- Pfizer România - 15,34 milioane lei

- Johnson & Johnson - 12,9 milioane lei

- Servier Pharma - 10,24 milioane lei

- AstraZeneca - 9,8 milioane lei

- AbbVie - 7,32 milioane lei

- Roche România - 7,17 milioane lei

- Merck Sharp Dohme România - 6,86 milioane lei

- A&D Pharma Marketing & Sales - 6,45 milioane lei

- Berlin-Chemie A. Menarini - 6,41 milioane lei

- Sanofi-Aventis România - 4,59 milioane lei

4. Ce act normativ obligă industria farma să declare tipurile de cheltuieli făcute cu personalul din Sănătate?

Firmele care acționează în România au fost obligate să-și declare activitățile de sponsorizare și alte cheltuieli prin OUG nr. 2/2014. Actul normativ s-a putut însă aplica efectiv abia după luna martie 2015, când a apărut în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Sănătății nr. 194. Printre altele, acest ordin a cuprins și formularul de declarare.

5. Când trebuiau publicate cheltuielile firmelor farma cu medicii?

Companiile trebuiau să trimită raportările la Agenţia Naţională a Medicamentului până în 30 iunie 2015. Agenţia Naţională a Medicamentului a fost obligată să le posteze pe propriul site până în 30 septembrie 2015.

6. Cum au ocolit unele firme farma şi unii medici legislaţia privind transparentizarea veniturilor şi a cheltuielilor care decurg din interacţiunea celor două părţi?

OUG nr. 2/2014 mai prevede că informațiile transmise de firme Agenţiei Naţionale a Medicamentului trebuie publicate și de firme, pe site-urile proprii, şi de medici. Or, unele companii nu au îndeplinit această formalitate, iar altele nici măcar nu au site-uri pentru România (precum Abbott, Sandoz, Sanofi-Aventis, etc.). La fel, unii medici fie nu au completat în mod clar, în declaraţiile de avere şi interese sumele respective şi sursele lor, fie au furnizat date incomplete.

7. Ce interdicţii prevăd legea şi alte regulamente?

Întâi de toate, există Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care atinge miezul problemei în două articole - 389 şi 108.

Art. 389 introduce două interdicţii clare:

*„exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”

*„pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei”, iar medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate.

Art. 108 defineşte limpede alte două situaţii:

*„medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală”.

*„se pot obține excepții” doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate”.

Apoi, există Codul de deontologie medicală întocmit de Colegiul Medicilor din România.

Art. 23 stabilește acțiunile ce constituie „o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale”. Printre ele, „asocierea sau colaborarea, sub orice formă și orice modalitate, directă sau indirectă, dintre un medic și o persoană care produce sau distribuie medicamente”, cu excepția situațiilor prevăzute de lege și cu anunțarea prealabilă a organelor profesiei.

Tot atingeri grave sunt considerate:

*„reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical”

*„primirea unor donații sub forma de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să-și piardă caracterul simbolic și care influențează actul medical”.

8. Cum au ocolit legea medicii?

Medicii care au beneficiat de stimulentele financiare sau de altă natură ale firmelor farma au încălcat Art. 108 şi art. 389 din Legea 95/2006, ca şi art. 23 din Codul de deontologie medicală întocmit de Colegiul Medicilor din România.

9. Ce spune Colegiul Medicilor din România despre colaborarea dintre medici şi companiile farma?

Preşedintele instituţiei, doctorul Gheorghe Borcean, admite că în relaţia medici-firme de medicamente există cel puţin o incompatibilitate morală, deși nu acuză explicit ocolirea legii.

10. Cum a îngreunat Agenţia Naţională a Medicamentului accesul publicului larg la raportările firmelor farma?

Conducerea agenţiei a acţionat pe trei paliere:

*a postat listele respective într-o zonă obscură a site-ului www.anm.ro, nesemnalizând într-un loc vizibil de pe pagina de pornire existenţa acestor documente. Practic, cine nu cunoaşte link-ul respectiv, nu poate ajunge la informaţii.

*nu a fost interesată de calitatea documentaţiei postate, din perspectiva prelucării datelor.

*a acceptat modificarea documentelor şi după termenul legal la care ele trebuiau urcate pe site-ul agenţiei (30 septembrie 2015).

11. Cum răspunde conducerea Agenţiei Naţionale a Medicamentului acuzaţiei că raportările firmelor farma au fost practic ascunse pe site-ul Agenţiei?

Preşedintele agenţiei, Nicolae Fotin, a refuzat să discute cu Digi 24 pe această temă.

Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Anca Crupariu, ne-a explicat că: „Asta este o problemă care nu a fost, nu a reprezentat pentru noi o obligație. Deci, pentru noi unica obligație a fost, așa cum v-am spus, de colectare a datelor și de postare a acestui registru de date. Nimic mai mult. Dacă alte autorități solicită informații atunci, sigur, le putem da”.