Topul beneficiarilor privaţi care au profitat de bani europeni pentru dezvoltarea afacerilor
Fondurile europene au devenit o gură de aer pentru mediul privat din România, mai ales că posibilităţile unui credit pentru dezvoltarea afacerilor deveniseră tot mai mici. Cei mai inspiraţi au fost afaceriştii care au decis să investească în energie, fie ea convenţională sau regenerabilă. Pe primul loc în topul marilor beneficiari privaţi ai fondurilor europene este firma Elsid din Titu, judeţul Dâmboviţa. Este unul dintre cei mai mari distribuitori de energie şi producător de electrozi siderurgici.
185 de milioane de lei este valoarea eligibilă a proiectelor câştigate de Elsid de la Uniunea Europeană. Digi24 a încercat în nenumărate rânduri să ia legătura cu cei din conducerea firmei pentru a afla cum i-au ajutat banii europeni şi la ce i-au folosit. Au refuzat orice dialog.
Investitorii au fost convinşi că pot scoate bani din Râul Prahova. Şi aşa a şi fost. Cu fondurile aprobate de Uniunea Europeană au început ridicarea a trei microhidrocentrale, urmând ca energia să fie vândută în sistemul naţional. Prima construcţie, de la Breaza, este finalizată din 2012. Autorităţile locale s-au opus la început, spunând că debitul râului Prahova ar scădea semnificativ, din cauza acestui obiectiv energetic. Totuşi, firma a primit un teren pe albia râului şi a ridicat o construcţie futuristă care produce curent cu ajutorul apei.
La câţiva kilometri mai sus pe Valea Prahovei, la Comarnic, tronează o altă microhidrocentrală care păstrează aceeaşi arhitectură. Îi aparţine aceleiaşi firme, Elsid, şi a fost ridicată tot cu fonduri europene. Pe panoul de prezentare a proiectului scrie că la finalizarea ei, construcţia va costa peste 215 milioane de lei, din care 65 de milioane de lei au venit de la Guvernul României şi de la Comisia Europene. A treia microhidrocentrală va fi construită, conform proiectului, la Posada, în judeţul Prahova.
Până să înceapă să producă energie cu bani europeni, Elsid s-a ocupat şi de distribuirea curentului electric. De altfel, firma din Titu este cunoscută pentru un scandal extrem de păgubos pentru statul român. Este una dintre cele 10 companii private cu care Hidroelectrica a încheiat contracte ce aveau să o îngenunchieze. Din 2003 până în 2013, au cumpărat de la compania de stat energie sub preţul pieţei şi au vândut-o consumatorilor la un preţ mai mare, obţinând profituri substanţiale.
Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica: „O cantitate de vreo 3,4 milioane de megawaţi la preţuri foarte proaste pentru Hidroelectrica şi foarte bune pentru ei. Undeva la un preţ minim de 71 de lei şi maxim de 103 lei, câtă vreme preţul pe piaţă varia între 158 de lei şi 240 de lei. Calculând diferenţa între preţul pieţei şi preţul contractual rezultă un prejudiciu pentru Hidroelectrica de 223 de milioane de lei, vreo 50 de milioane de euro”.
Firma, controlată indirect de Emil Tufan şi Mihai Anastasescu, unii dintre cel mai puternici afacerişti din Câmpina, se judecă acum cu Hidroelectrica.
Paradoxal, o altă firmă care ar fi prejudiciat Hidroelectrica prin aceste contracte păguboase este şi ea în topul marilor beneficiari privaţi ai fondurilor europene. Electrocarbon a avut la dispoziţie de la Bruxelles peste 140 de milioane de euro pentru construcţia de microhidrocentrale pe Valea Prahovei, pe sectorul Câmpina, Floreşti, Doftana.
Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica: „Elsid şi Electrocarbon au fost doi băieţi din cei 10 băieţi deştepţi abonaţi la energie ieftină de la Hidroelectrica. În toată această perioadă de timp, cel mai mare producător de energie, Hidroelectrica, nu a făcut altceva decât să-şi externalizeze propriu profit în buzunarele unor băieţi deştepţi care plimbau nişte hârtii. Pe acest mecanism de fraudare a Hidroelectrica, în 2012 societatea controlată de stat era cea mai îndatorată companie din România, 1, 2 miliarde de euro”.
Trecem de la energii convenţionale la energii regenerabile şi ajungem la firma care ocupă locul doi în topul beneficiarilor privaţi ai fondurilor europene. Se numeşte Energie Verde şi a scris un proiect în valoare de peste 157 de milioane de euro.
Cu acesti bani, firma din Oradea şi-a propus să construiască un parc eolian lângă Buzău. Uniunea Europeană a aprobat proiectul, dar, pe parcurs, s-a dovedit a fi neprofitabil pentru investitori. Statul român a diminuat numărul de certificate verzi acordate firmelor care investesc în energia regenerabilă, aşa că acţionarii firmei au renunţat la construirea parcului eolian înainte să primească fondurile europene.
Firma este condusă de Nicolae Coroiu, fostul director al Electrica, în perioada 2004-2007. El a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în formă continuată. Nicolae Coroiu e acuzat că, împreună cu doi foşti directori, a provocat companiei de stat o pagubă de 1,64 milioane de euro, după ce ar fi cumpărat echipamente de lucru de la un singur furnizor, la preţuri supraevaluate.
Tot în energii regenerabile a investit cu ajutor de la Bruxelles şi firma care se situează pe poziţia a treia în clasamentul beneficiarilor privaţi ai fondurilor europene. Topul a fost realizat în funcţie de valoarea eligibilă a poiectelor depuse de firmele private din ţara noastră, din 2007 şi până acum.
Top 5 beneficiari privaţi
1. ELSID S.A. 185 milioane lei
2. ENERGIE VERDE PROIECT STÂLPU S.R.L. 157 milioane lei
3. ENERGOWIND RO S.R.L. 156 milioane lei
4. Energie ecologică ROGIS S.G.R. SRL 148 milioane lei
5. ROMCONSTRUCT TOP S.R.L. 147 milioane lei
Şi statul a avut de cheltuit bani de la Uniunea Europeană. Pe locul întâi, în funcţie de valoarea eligibilă a proiectelor depuse, este Compania Naţională de Autostrăzi şI Drumuri Naţionale, cu 12 miliarde de lei. Urmează Căile Ferate Române, cu 8 miliarde de lei, iar pe locul trei Metrorex, care a avut la dispoziţie 3 miliarde de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
