SPECIAL BASARABIA. Rusificarea a dominat epoca sovietică
Interpretarea potrivit căreia există două națiuni și două limbi diferite, română și moldovenească slujea ideologiei sovietice care susținea că la 27 martie 1918 Basarabia a fost ocupată de statul român imperialist. Opinia că limba vorbită de majoritatea cetățenilor Republicii Moldolva este limba moldovenească și nu limba română este răspândită și astăzi în Basarabia, deşi nu mai are sprijin politic substanțial.
Copiii basarabeni au învățat până și povestea ,,Capra cu trei iezi” în limba rusă. In Basarabia se resimt şi astăzi politicile de rusificare şi de pierdere a identității naționale din vremea Uniunii Sovietice.
„Nici nu puteai să te gândești că ești român”, spune Antoaneta Rotaru, supraviețuitoare a gulagului sovietic.
Limba rusă era singura acceptată în administraţie şi în relaţia cu autorităţile. Iar atunci când se folosea în cărţi sau documente, româna era scrisă cu litere chirilice. Abia Perestroika lui Mihail Gorbaciov a scos graiul românesc din sertar. Regizorul Vitalie Drucek a învăţat teatru în limba româna la Moscova la sfârşitul anilor 80, ceea ce era de neimaginat în trecut.
„Când am plecat la Moscova, sigur că limba noastră era mult mai deocheată. Datorită profesorilor noştri de la Moscova, care insistau foarte tare ca noi să vorbim pe scenă în limba română, nu ne dădeau voie să folosim limba rusă, erau foarte atenţi la ceea ce facem. (Plus că erau şi profesori români, incluisv pe lângă ambasada României, erau profesori de dicţie.) Sigur că toate aceste lucruri erau făcute de profesorii noştri care erau ruşi. Ei ştiau că trebuie să ne întoarcem la Chişinău cu o foarte bună limbă literară românească”, povestește regizorul Vitalie Drucek, de la Teatrul naţional „Mihai Eminescu”.
În timp ce, paradoxal, Vitalie Drucek învăţa româneşte la Moscova, colegii lui jucau cu sala plină la Teatrul „Eugen Ionescu” din Chişinău. Erau primele afirmări ale limbii române în Basarabia care s-au transformat apoi în revendicări naţionale.
Constituția a impus „limba moldovenească”
La 31 august 1989 în Piaţa Marii Adunări Naţionale, peste 700.000 de basarabeni au reuşit să câștige revenirea la limba română şi la grafia latină. Constituţia ulterioară însă a folosit termenul de „limba moldovenească”.
Dar Barabia avea un îndelungat trecut de rusificare. După anexarea ţaristă din 1812, limba rusă a devenit atotputernică. Boierimea română a rezistat în primele decenii, dar până când România nu a devenit un stat independent în vremea lui Carol I, elita românească nu avea altă soluţie decât să se dea după stăpânire.
Biserica Ortodoxă Română şi-a păstrat totuşi autonomia. Iar trimişii ţarului şi boierimea băştinaşă se înţelegeau între ei în franceză, nu în ruseşte. Aceste puncte de rezistenţă au dispărut însă în epoca sovietică când boierii şi preoţii au fost prigoniţi.
„Teroarea, frica i-a determinat pe mulţi români să-şi inhibeze sentimentele fireşti, naţionale. Puteai fi sancţinat şi sancţionat dur, pentru sentimente românofile puteai să-ţi pierzi şi viaţa, puteai fi trimis în lagăr, puteai fi condamnat la moarte. Asemenea pericole nu au existat bineînţeles în timpul perioadei imperiale ruse”, explică Ion Varta, istoric din Chişinău.
În anii 60, rusificarea a fost ceva mai puţin agresivă, dar nu mai puţin eficientă. Copiii basarabeni ascultau până și poveștile în limba rusă.
După 1989, limba română versus limbă moldovenească a avut o miză politică importantă: menţinerea sub influenţa Moscovei sau apropierea de România şi Uniunea Europeană. Diferenţele par şi astăzi de neconciliat.
„În ce limbă vorbiți acum? Eu în limba moldovenescă. Și eu în ce limbă vorbesc? În română, dar este aceeași. Și atunci cum sunt două popoare dacă vorbesc aceeași limbă? Păi, nu, limba e aceeași, dar nu e așa pentru că și în Austria vorbesc germana, dar austriecii nu sunt nemți”, spune Leonid Tabără.
„Noi vorbim aceeaşi limbă dacă ne înţelegem. Nu este diferenţă. Limba moldovenescă este o limbă inventată. I s-a spus moldovenească. Noi vorbim limba română pentru că noi am fost o parte din România până în 1940”, spune Vitalie Drucek.
Un recent sondaj IMAS-INS arată că 51% dintre cetăţenii moldoveni cred că este vorba despre două limbi diferite, iar 41% spun că exista o singură limbă, limba română. Pe de altă parte, și astăzi peisajul media din Republica Moldova este puternic dominat de posturile ruseşti. Basarabia pare să danseze un interminabil tango între limba rusă şi limba română.
Citiți și:
SPECIAL BASARBIA.Basarabia, provincia cea mai urgisită
SPECIAL BASARABIA.URSS a supus Basarabia prin teroare
Basarabia, alt nume al Țării Românești
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
