SPECIAL. Basarabia, alt nume al Țării Românești

Graniţele s-au schimbat în aceste trei secole de nouă ori. Conflictele politice, războiul, gulagul şi rusificarea din perioada sovietică, sărăcia, dar şi soluţiile neaşteptate pe care le găsesc oamenii obişnuiţi ca să facă faţă situaţiei, toate alcătuiesc o reţea densă de informaţii care nu se lasă uşor descifrată.

Prima chestiune enigmatică în legătură cu teritoriul dintre Prut şi Nistru este chiar numele. În jurul anului 1400, numele de Basarabia desemna Ţara Românească, adică ţara dinastiei Basarabilor.

Peste două secole, slăbirea Imperiului Otoman, expansiunea Rusiei și pretențiile Austriei duc la războaie austriaco-ruso-turce, purtate în Principatele Române și soldate inclusiv cu pierderi teritoriale. Astfel, în 1774, habsburgii anexează Bucovina. Iar în 1790, Rusia învingătoare în faţa Turciei, preia cetatea Ismail, aflată la 80 de Km de vărsarea Dunării prin braţul Chilia. În 1812, după șase ani de război ruso-turc, interpretarea numelui de Basarabia devine crucială. Folosindu-se de corupţie, dar şi de ignoranţa co-negociatorilor francezi, ruşii victorioși le-au spus tuturor că Basarabia nu se limitează la gurile Dunării si că s-ar întinde mult în nord. Aşa apare gubernia ţaristă Basarabia, cu administraţie şi scoli în limba rusă pentru mai bine de o sută de ani.

Acest nume, folosit şi pentru a desemna provincia ca parte a României mari, este evitat însă în timpul perioadei sovietice.

„Basarabia este cea care, din punct de vedere istoric, este dată uitării, odată din respect sau conivenţă cu istoriografia sovietică, pe de altă parte, pentru că la rândul lor istoricii români au considerat că este un nume mult prea rusesc creat de regimul ţarist, nepotrivit pentru a defini acest teritoriu”, a spus Petre Guran, directorul Institutului Cultural de la Chişinău.

Schimbarea identității

După 1940 şi mai ales după 1944, URSS a impus locuitorilor să-și spună moldoveni. Schimbarea identităţii din român în moldovean a fost privită de foarte mulţi ca o nedreptate, mai ales că deseori venea la pachet cu deportarea sau arestul. În paralel, literele chirilice care au înlocuit în manuale alfabetul latin au sporit impresia că limba vorbită în Basarabia este diferită de limba română.

„Alfabetul rusesc, manualele erau toate in limba moldoveneasca pentru că s-a închis vorba despre limba română și că noi vorbim limba moldovenească”, a spus Veronica Garbalău, supravieţuitoare a Gulagului.

O persecuție cu componentă socială

Dar represiunea comunistă din Basarabia nu a avut numai o componentă etnică, ci şi socială. Erau persecutaţi chiaburii, preoţii și orice fel de membri ai elitelor profesionale sau politice.

„M-au scos în clasa a șaptea să povestesc despre lichidarea clasei burgheze în timpul sovietic. Eu am înțeles că vor să-și bată joc de mine, adică eu să spun despre mine că m-au lichidat ca si clasă burgheză. Am spus că nu știu lecția și mi-a pus nota 2”, povestește Vasile Jomiru, victimă a represiunii.

Mulţi basarabeni regretă că proiectele culturale între București și Chișinău sunt puţine şi inconsecvent finanţate. Românii sunt atrasi de perspectivele europene ale țării. În egala masură cu rușii sau ucrainienii.

„Noi suntem mult mai deschişi, tineretul este altul, avem o deschidere enormă, uşile s-au deschis, ferestrele s-au deschis, sunt mulţi tineri care au plecat peste hotare la învăţătură. Asta e foarte mult. Noi putem pleca, nu stam inchiși”, a spus Vitalie Drucek, regizor de teatru.

Dincolo de toate, Europa Occidentală are de plătit Basarabiei, şi nu numai ei, o datorie veche. După cel de-al Doilea Război Mondial, continentul a fost divizat de Cortina de Fier, iar în spatele ei şi mai ales în spaţiul fostei Uniuni Sovietice s-au petrecut atrocităţi inimaginabile. Supravieţuitorii Gulagului se întreabă şi astăzi de ce nazismul este interzis, iar comunismul nu.

Cât despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, faptul pare destul de îndepărtat. Lumea a uitat ca in urma cu 95 de ani Sfatul Ţării de la Chişinău cerea Unirea cu regatul României. Astazi, sentimentele unioniste se exprimă cel mai adesea doar prin graffiti.

Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:

O unire imposibilă: România şi Republica Moldova

Rusificarea a dominat epoca sovietică

Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin

Basarabia, provincia cea mai urgisită

URSS a supus Basarabia prin teroare

Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia