România la bilanț. Cine are dreptul la două pensii și cine trebuie să plătească pentru ele
Suntem într-unul din acele momente în care am vrea să privim cu optimism spre viitor, spre ce ar putea să ne rezerve bătrâneţea la capătul a mulţi ani de muncă. Reuşim însă doar până la un punct. În al 12-lea ceas, românii par să înţeleagă că nimeni în afară de ei nu va avea grijă să le asigure un trai mai bun. Nimeni dintre cei ajunşi în fruntea ţării. Detalii într-un nou episod România la Bilanţ:
Numărul românilor care au pensii facultative a crescut rapid, cu aproape 40.000 de persoane, doar anul trecut. Contribuţiile adunate de aceştia se ridică la 272 de milioane de lei. În 2016, suma era cu 25 de milioane mai mică. Iar sumele acestea au un randament mediu de aproape 3 procente.
Cifrele arată că, în 7 ani, contribuţiile strânse la pensiile facultative aproape că s-au triplat. O explicaţie este şi faptul că sunt angajatori care includ în pachetul salarial şi contribuţia lunară la pensiile facultative. În plus, şi veniturile populaţiei au crescut. La finalul lunii septembrie, peste 7 milioane de români aveau pensii obligatorii administrate privat, iar valoarea medie a unui cont era de 5.587 lei. Oamenii strâng lună de lună pentru bătrâneţe. Pun deoparte pentru că ştiu că statul nu e de încredere. Nu doar că nu se gândeşte la viitorul salariaţilor de acum, dar îl mai şi afectează când iau decizii care îi pun doar pe ei la adăpost.
Suntem optimişti pentru că românii înţeleg că dacă nu strâng singuri pentru ei, nu o face nimeni. Optimismul dispare însă când vedem cum tot românii, unii cu funcţii înalte, îşi permit să tragă dintr-un sistem şi aşa şubrezit doar pentru interesul lor.
Concret, în timp ce românul de rând ştie că va avea o pensie publică de nici 300 de lei peste 25, 30 de ani, oficialii s-au asigurat că vor primi şi pensia asta publică, şi pensie specială pentru că, nu-i aşa, s-au spetit muncind în sălile parlamentului. Unii dintre ei au fost auziţi vorbind doar la preluarea mandatului.
Nu contează asta prea mult pentru că un singur mandat de parlamentar le va asigura, potrivit legii, o pensie specială de peste 3500 de lei. Cu cât adună mai multe mandate, cu atât creşte suma. Cumularea pensiei speciale cu cea normală a fost interzisă în primă fază de guvernului Tudose la finalul lui 2017.
Acelaşi Guvern Tudose a dat o altă ordonanţă, la doar două săptămâni distanţă, ordonanţă care anula interzicerea cumulării pensiilor. Cu alte cuvinte, este perfect normal să iei pensie de la stat de două ori, una specială de parlamentar, una în baza contribuţiilor făcute lunar. În shchimb, românul care vrea două pensii contribuie separat pentru una dintre ele.
Deficitul fondului public de pensii a trecut de 14 miliarde. Este o sumă mare, pe care statul o acoperă din bani publici. Legea spune că an de an, pensiile trebuie indexate cu rata inflaţiei. Inflaţia este în creştere iar analiştii spun că se va dubla faţă de nivelul actual. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pensiile vor creşte încă şi mai mult după ce deja a fost majorat punctul de pensie de două ori în mai puţin 12 luni. Cu alte cuvinte, deficitul se va adânci şi mai mult.
Ultima dată când s-au prins că rămân fără bani pentru pensiile în plată, au redus contribuţiile pentru Pilonul II, adică tot de la noi au luat. Iar guvernul a considerat că, în aceste condiţii, parlamentarii au dreptul la două pensii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
