România la Bilanţ: Ce facem ca să nu rămânem cu pensii mici și peste 20 de ani
La România la Bilanț, am discutat despre venituri, despre cheltuieli, dar ne-am limitat la viitorul apropiat. A venit vremea să atingem şi unul dintre subiectele sensibile ale economiei româneşti: sistemul de pensii.
Europenii au pensii de patru ori mai mari decât românii și, dacă nu se iau măsuri, aşa vor şi rămâne.
Asta dacă mizăm pe stat. Dacă ne-a pierit de mult încrederea, atunci rămânem singurii responsabili de veniturile din care vom trăi la bătrânețe.
Pensionarul român primește de la stat în jur de 200 euro pe lună, în timp ce în Grecia, ţară care s-a aflat în pragul falimentului, pensia medie era de aproape 900 euro. Cum pensie înseamnă cotă parte din salariu, cum facem să ajungem la nivel european?
Creştem salariile, o să spuneţi. Dar dacă, în 2014, zece salariaţi asigurau banii a 13 pensionari, peste 15 ani, aceiaşi zece salariaţi vor avea de asigurat pensiile a 25 de oameni.
Ca asta să fie posibil, tot în următorii 15 ani, salariile românilor ar trebui să se dubleze. Statul promite că le va dubla în doar cinci ani, nu 15.
Cu toate astea, mai puţin de jumătate de milion de români cotizează pentru o pensie facultativă, faţă de aproape 7 milioane care au un cont în care li se virează automat pensia obligatorie administrată privat. Nici randamentele de peste 7% nu îi conving prea mult pe români.
Ne lipseşte educaţia financiară căci, dacă i-am spune patronului că pensia facultativă intră la cheltuieli deductibile, în limita a 400 de euro pe an, şi că asta înseamnă că nu mai plăteşte impozit pentru aceşti bani, acesta ar putea să facă un pachet salarial nou şi angajatul, după 60 de ani, va avea o sursă în plus de venit.
Mergem mai departe de dublarea salariilor şi presupunem că, până în 2050, salariul mediu pe economie va ajunge pe la 1000 de euro. Vestea proastă este că un pensionar român va primi atunci tot o pensie de sub 300 de euro pe lună. În același timp, un pensionar european va primi, aproape 1.200 de euro pe lună dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 euro.
Care este soluția? Economisirea? Dar cât din salariu ar trebui să pui deoparte pentru a nu avea o bătrânețe în lipsuri și nevoi?
Cinci, şase la sută spun specialiştii, bani pe care să îi trimitem către un fond privat.
Cu fiecare întârziere de respectare a legii pensiilor administrate privat, perspectivele devin tot mai sumbre.
Din 2008, an de an, creşterea urma să fie de 0,5 puncte procentuale. Anul trecut însă, ca să susţină deficitul fondului public de pensii, autorităţile au decis ca ţinta de 6 puncte procentuale să fie amânată cu doi ani. Prima amânare a fost în 2009, iar de atunci bulgărele s-a tot rostogolit.
Statul cheltuie peste 50 de miliarde de lei anual pentru plata pensiilor celor mai bine de cinci milioane de pensionari din sistem. Însă angajaţii activi nu reuşesc să finanţeze sistemul pentru a plăti toate contribuţiile, iar deficitul depăşeşte 15 miliarde de lei.
Reprezentanţii fondurilor de pensii spun că ar fi nevoie să investească în acţiuni cu risc mai mare pentru a creşte câştigul obţinut din plasarea fondurilor administrate, şi nu doar în titluri de stat.
Estimările spun că, în puţin peste zece ani de acum, pensia publică şi contribuţia la cea administrată privat vor acoperi doar 40 la sută din ultimul salariu al celui care iese la pensie.
De aici ar trebuie să ne vină cel mai mare semn de întrebare. Să ne uităm la copiii noştri şi să realizăm că ce vor contribui ei prin munca lor nu va fi de ajuns să ne asigure un trai decent la bătrâneţe.
Şi dacă tot cresc veniturile acum, în viitorul apropiat, să ne gândim la un mod de economisire care să ne asigure şi viitorul îndepărtat. Statul nu o va face pentru noi, oricât de frumos ar suna promisiunile de la televizor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
