Mâine, Republica Moldova votează pentru un nou președinte, primul ales direct de cetățeni în ultimele două decenii. Alegerile sunt cruciale pentru viitorul țării și al întregii regiuni pentru că vor stabi direcţia în care se vor îndrepta moldovenii, spre o reapropiere de Rusia sau spre un viitor în Europa. De altfel, Republica Moldova oscilează de ani de zile între Est şi Vest. Atât ideologic, cât şi economic. Toate aceste eforturi sunt sortite eşecului atâta timp când ţara e în continuare dependentă energetic de Federaţia Rusă. Iar gazoductul Iaşi-Ungheni, menit să înlocuiască gazul de la Răsărit cu cel românesc, riscă să ajungă doar un monument al bunelor intenții. A fost construit, dar conducta nu a mai ajuns până la Chişinău.
Gazul nu este deloc ieftin în Republica Moldova. Pentru familia Coton, de exemplu, factura înseamnă un sfert din venit. Cei doi soți plătesc, în medie, câte 100 de euro pe lună.
Viorica Coton: „Încercăm să supraviețuim, credite, împrumutăm de la rude dacă e posibil și dacă are cine să ne ajute. Pentru niște familii tinere este foarte greu de rezistat ca să supraviețuiești în țară.”
Pentru alţii, cheltuiala cu încălzirea se ridică la jumătate din venituri.
-„Salariul meu este undeva 70-80 de euro dintre care 40-50 achit căldura. Mă abțin de la îmbrăcăminte. Hrană, mi-o cumpăr practic toată dar pot să fac excepții, adică să mă abțin. Distracții, nu prea îmi permit.”
În martie anul trecut, moldovenii au primit gaz din România, prin conducta Iași-Ungheni. Ţara noastră a oferit un preț cu un sfert mai mic decât al gigantului rusesc Gazprom. Dar gazoductul a transportat doar un milion de metri cubi de gaz, adică mai putin de un procent din necesarul țării vecine. Iar în 2016, nu a fost contractat niciun metru cub. Explicaţia este simplă - aproape jumătate din consumatorii de gaz trăiesc la Chişinău, iar gazul românesc nu ajunge până la ei. România şi organismele internaţionale nu au abandonat însă proiectul.
Sergiu Ciobanu, director Agenția Națională pentru Reglementare Energetică Republica Moldova: „România oferă 550.000 de euro pentru proiectul tehnic care urmează să fie elaborat pentru acest gazoduct si totodată este deschiderea BERD-ului BEI-ulu, probabil că în acest punct de donatori o să mai apară cineva pentru a finanța construcția gazoductului până la Chișinău.”
Este nevoie de 80 de milioane de euro, pentru ca gazoductul să fie prelungit până la Chișinău, pe o distanță de mai bine de 100 de kilometri. În cazul în care proiectul nu devine realitate, viitorul energetic al ţării va fi în mâna Moscovei.
Victor Parlicov, expert în domeniul energiei: „Dacă admitem că Gazpromul finalizează Turkish Stream înainte ca noi să avem o alternativă viabilă de furnizare a gazelor dinspre România am putea ajunge într-o situație în care puterea noastră de negociere cu Gazpromul va fi redusă la zero întrucât ei nu vor mai avea nevoie de a tranzita gaze prin Republica Moldova.”
România a investit 20 de milioane de euro în gazoductul Iaşi-Ungheni, la care se adaugă alte 7 milioane de euro, contribuţia Uniunii Europene.