Pe 2 noiembrie, la Cernăuţi, Kiev şi Odessa au fost deschise trei secţii de vot unde românii din Ucraina să-şi exprime opţiunea pentru președintele României. Din cauza reglementărilor interne, doar 126 au votat.
„În regiunea Cernăuți trăiesc aproape 400.000 de etnici români. Cifrele cu privire la numărul celor care au și pașaport românesc nu sunt însă publice, deoarece în Ucraina dubla cetățenie este interzisă prin lege”, relatează Ligia Pricopi, reporter Digi24.
Cei care au și cetățenie română nu pot, de exemplu, să ocupe funcții sau să lucreze în instituții publice. Astfel că obținerea documentelor românești poate echivala cu riscul de rata un loc de muncă sigur. Le vorbesc în şoaptă nepoţilor despre ţara-mamă şi îşi dau seama că puţini îi ascultă şi înţeleg.
„Etnicii români în mare măsură au fost neglijați, mai ales în perioada de până la Revoluție, în general nu se vorbea nimic despre noi, despre Nordul Bucovinei, despre ținutul Herța, despre probleme și despre tragedia poporului român în perioada de după război”, spune acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Fundației Culturale "Casa Limbii Române".
Dacă la Bucureşti lucrurile s-au mai schimbat de atunci, nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţia din zona Cernăuţi.
Reporter: Se simt românii stingheri să spună că sunt români și că au și cetățenie română?
Româncă din Ucraina: Da, cred că cei care-s fricoși. Ne străduim să fim mai liberi. Copiii nostri și noi creștem bilingvi. Copiii noştri înțeleg și româna, vorbim, și ucraineana o înțeleg. De aceea n-am vrea, n-am dori ca în școli să fie toate obiectele în ucraineană, că în câțiva ani de zile limba română se distruge.
Nu privesc România ca pe o oportunitate şi, în ciuda gravelor probleme din Ucraina, nu se gândesc să vină în ţara unde li s-au născut bunicii. Așteaptă însă de la viitorul președinte un semn, un gest care să le arate că și ei contează.
„Avem o speranță că nu ne-om pierde această identitate și să nu ne asimilăm în Ucraina. Să nu ne pierdem limba și cultura noastră românească, din moși strămoși la noi pe meleagurile astea, meleaguri istorice românești”, spune un român din Ucraina.
La începutul anilor 2000, în regiunea Cernăuți erau aproape 100 de școli cu predare în limba română. O treime dintre acestea s-au închis între timp. O şansă în plus ar fi bursele de studiu în România, numai că pe lângă cele 6.000 dedicate tinerilor din Republica Moldova, abia poţi număra 100 de burse pentru tinerii de etnie română din Ucraina.
„Nu sunt suficiente, tocmai că avem tineri care au venit pe cont propriu și ar dori și ei să obțină burse, de aceea noi vom face adrese la minister. Pentru tinerii din Ucraina de origine română a fost întotdeauna o deschidere, dar nu întotdeauna au reușit să facă o colaborare cele două guverne”, spune Areta Moșu, Fundația Ad Astra din Iași.
După schimbările politice radicale din Ucraina acestui an, etnicii români speră măcar să fie trataţi cu mai multă demnitate. Şi de statul în care trăiesc, şi de cel în care dacă trec granița de sud pot spune că sunt tot „acasă”, un acasă din cartea de istorie.