RAPORT DE ȚARĂ. Virșli și plăcintele pădurenești, delicii din Hunedoara

La Brad, există de 20 de ani o fabrică în care se produc virşli. Afacerea a pornit după ce un măcelar din zonă i-a preparat proprietarului virşli după o reţetă veche de 200 de ani.

„Fiindcă acei virşli au avut mare succes, prietenii au degustat, lumea a început să ceară”, a explicat Radu Furdui, director economic firmă producătoare de virşli.

Şi aşa, producţia virşlilor de Brad s-a extins de la gospodărie în fabrică. Etapele de producţie au rămas aceleaşi, dar şi secretele sunt la fel de bine conservate.

Pentru prepararea virşlilor de Brad se foloseşte un amestec din carne de porc şi miel, condimentat cu ingrediente naturale, în care îşi face loc boiaua de casă, care le şi dă culoarea roşietică specifică. Împerecherea virşlilor se face manual şi ţine de dexteritatea oamenilor, iar un alt secret constă în afumarea lor, sau... hiţuirea.

„Focul este făcut cu lemn de esenţă tare, care creşte numai în zona Bradului, aşa că degeaba încearcă unii şi alţii să afume virşli, că numai cu lemnul nostru iese aşa cum trebuie, prin hiţuirea lor”, a subliniat Radu Furdui.

Şi cum produsul a ajuns să fie cerut în fiecare colţ al României, oamenii de aici l-au dus şi la export. Virşli de Brad se vând în Germania cu etichetă cu instrucţiuni de preparare. Alături de Muzeul Aurului, unic în Europa, virşli au ajuns unul dintre brandurile oraşului Brad.

Dacă veţi căuta în dicţionar temenul virşli, nu îl veţi găsi. Se presupune că a fost moştenit din perioada Impresiului Austro-ungar. În schimb, îl veţi găsi aici, în inima Ţării Moţilor.

Plăcintele pădurenești

La 100 km distanţă, în Munţii Poiana Ruscă, Ţinutul Pădurenilor se făleşte, la rându-i, cu obiceurile care l-au transformat într-o adevărată insulă etnografică. Şi aici bucatele tradiţionale au acelaşi gust ca şi în urmă cu câteva sute de ani. Plăcintele pădureneşti sunt bucatele cu care orice femeie de aici se mândreşte în faţa oaspeţilor. Rodica Vinca, din comuna Lelese, face celebrele plăcinte de mai bine de două decenii. A păstrat reţeta pe care a învăţat-o de la bunica.

„Dumneaei mi-o arătat începând de la a frământa aluatul şi a face scrobul - umplutura care se face la plăcinte”, a explicat ea. Iar când se pun pe gătit, pădurencele nu se joacă. Şi nici oamenii de aici nu se dau în lături când vine vorba de ghiftuit.

„Când se fac plăcintele pădureneşti pentru familie mare se folosesc 2-3 kilograme de făină, ca să ajungă pentru toți”, spune Rodica Vinca.

Nu oricine ştie însă să gătească plăcintele pădureneşti. Două feluri de smântână şi trei de brânză se adaugă numai în scrob - adică în compoziţie. „Plăcinta la pădureni se face de mai multe feluri. Se face şi numai împletită în patru, se face şi în cinci colţuri. Şi se face şi în opt - şi puţină lume ştie să facă împăturirea în opt”.

Înainte de împăturire, aluatul mai trece prin două procese. Pentru ca plăcintele să iasă bune, aluatul trebuie să fie bincuvântat. Pentru o plăcintă e nevoie de o cantitate de aluat de mărimea unui ou de gâscă. Întinsul acestuia ţine, la rându-i de o tehnică specifică pădurencelor.

Foaia subţire se umple cu scrobul făcut din trei feluri de brânză şi două de smântână şi se împătură în opt colţuri. Plăcinta se aşează cu grijă în tigaie şi se pune la copt pe un foc din lemne. Se face la fel de zeci, sute, poate mii de ani. Se spune că în aceste sate s-au retras dacii refugiaţi în munţi. Oştenii lui Decebal au lăsat în urmă portul popular şi, poate, şi reţeta plăcintelor pădureneşti...

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.