Prin poziţia sa geografică, județul Bistrița-Năsăud este o legatură esențială între Transilvania, Moldova şi Maramureş.
„E totul pentru mine. Acest judeţ, oamenii acestor locuri, e acasă, aici m-am îndrăgostit prima dată, aici m-am căsătorit, aici am copilul”, spune Emil-Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud.
Votează-ți județul în secțiunea specială „Raport de țară”
Mândria orașului este turnul de 75 de metri al Bisericii Evanghelice, la vremea lui cea mai înaltă construcție din zonă. O legendă interesantă spune că cei din Mediaș și Sibiu ar fi vrut să construiască un turn mai înalt și au venit să facă măsurătorile cu o sfoară desfășurata din vârful turnului. Bistrițenii i-au primit cu inima deschisă, iau găzduit și i-au omenit. Dar după ce lucrarile s-au încheiat și sibienii au vrut să facă marele anunț cum că alt oraș are un turn mai înalt, la o întâlnire a parohilor din orașele fortificate ale Transilvaniei parohul din Bistrița a pus pe masă o bucată de sfoară, tăiată pe ascuns din cea cu care fusese măsurat turnul.
Nu puțini sunt cei care spun că orașul este încărcat acum de o atmosferă occidentală. Liniștea, curățenia și zâmbetul de pe fețele oamenilor fac ca Bistrița să fie un oraș cu totul special.
La prima vedere o urbe modestă, Beclean - al doilea oraș ca mărime - localitatea de la poalele Munților Rodnei ascunde clădiri mici care păstrează încă patina timpului. Datorită Hergheliei, s-a dezvoltat aici agroturismul cu trasee dinainte stabilite.
Cea mai mare comoară a orașului bistrițean Beclean este Herghelia de la Beclean, una dintre cele mai mari din țară. Aici sunt crescuți peste 250 de cai de rasă.
Iarna, la ieșirea din Beclean, pășunile din jurul herghelie sunt pline de cai care aleargă în voie... o imagine a libertății și a frumuseții sălbatice tipice parcă bistrițenilor.
Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului și sunt o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Vom vorbi in curand despre ele, dar și despre uriașul potenţial turistic ascuns în zona Tihuţa, în castelul Contelui Dracula sau în Hotelul Dracula care trezesc fascinaţia turiştilor români şi mai ales străini.