RAPORT DE ȚARĂ. Timiș, județul contrastelor: sute de olimpici și licee cu promovabilitate zero

Pe de altă parte, există investiţii majore, dar inutile în şcolile din judeţ. Rezultatul? Unităţi de învăţământ nou-nouțe care zac nefolosite.

Cu sute de medalii vin acasă elevii din Timiş în fiecare an de la concursuri naţionale şi internaţionale. Sunt campioni in toate domeniile, de la Olimpiada Internaţională de Limba Turcă, la cea de biologie, arte plastice sau Ştiinţe a Uniunii Europene.

Unul dintre cei mai medaliaţi tineri este Klaus-Andreas Ludescher, elev la Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga”, din Timişoara. Klaus este elev în clasa a XI-a, pasionat de tot ce se poate învăţa, aşa cum el însuşi recunoaşte.

„Nu cantitatea este importantă, cantitatea zilnică, ci este important ca în fiecare zi să înveţi câte puţin. Important este să înveți timp de cinci zile, în fiecare zi câte o oră jumătate”, spune Klaus.

Participă la competiții încă din clasa a V-a. În 2011 a ocupat primul loc la Olimpiada Naţională de Chimie, iar în 2010 a fost medaliat cu bronz la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, în Nigeria.

Dar problema plecării olimpicilor români în străinătate apare şi în cazul lui. Pregătirea foarte bună în fizică, biologie şi, mai ales, în chimie, îl determină pe Klaus să nu se gândească prea mult la un viitor în România. Vrea să urmeze studiile superioare în străinătate, acolo unde, consideră el, sunt condiţii mult mai bune de studiu şi posibilităţi de afirmare.

„Nu am nimic cu România, e ţara mea, o iubesc, aici am crescut, de ea mă simt ataşat, dar trebuie să priveşti adevărul în ochi. Ce să fac cu chimia în România?”, se întreabă olimpicul.

Klaus continuă o tradiţie a școlii, care a dat mereu elevi cu performanțe și rezultate la nivel de județ și de țară.

La polul opus, peste 14.000 de elevi au avut probleme cu școala anul trecut. Dovadă stau cele aproape 7.000 de corigenţe la cel puţin una dintre materii şi cele peste 7.000 de situaţii neîncheiate din cauza absenţelor sau a altor situaţii care i-au făcut pe dascăli să ia masuri.

Cât despre absenţe, în Timiş, la finalul anului şcolar 2011-2012 au fost înregistrate peste trei milioane de absenţe. Raziile poliţiştilor în baruri şi internet cafe-uri şi înştiinţările trimise către părinţi n-au fost nici pe departe suficiente să-i ţină la şcoală pe elevi. Aceasta poate fi şi o explicaţie pentru rezultatele destul de slabe la Bacalaureat, în ultimii doi ani, în Timiş, când, de fiecare dată, au existat licee cu promovabilitate zero.

„Vinovații sunt, în primul rând, elevii, care nu manifestă interes față de învățătură, care nu învață suficient. Apoi, părinții acestora, care nu se interesează de soarta lor și, nu în ultimul rând, unele cadre didactice. Au și ele vină în această privință”, precizează Cornel Petroman, inspector general al Inspectoratului Şcolar Timiş.

Când vine vorba despre spațiile destinate procesului de învățământ, situația devine cel puțin ciudată. Există imobile destinate învățământului în care autoritățile au investit peste două milioane de lei în reabilitare și extindere. La trei ani de la încheierea lucrărilor, multe dintre ele funcționează doar parțial sau sunt chiar închise, iar elevii fac naveta la școlile din localitățile vecine.

Şcoala din localitatea Bodo se numără printre unităţile de învăţământ aflate în aceasta situaţie. De trei ani, şcolarii de la ciclul primar merg la cursuri în localitatea vecină, la Balinţ, iar cei de la gimnaziu fac naveta la Lugoj, oraş situat la 20 de kilometri depărtare.

Investiţia în Şcoala din Bodo a depăşit 1,5 milioane de lei. Banii au fost folosiţi pentru a reamenaja clădirea, dar şi pentru a crea o tabără şcolară. Există spaţii de cazare și chiar o sală de mese. Dar nu se mai găsesc fonduri pentru veselă, pentru dulapuri, paturi şi saltele.

În contextul regionalizării, în ceea ce priveşte învăţământul, judeţul Timiş are şi solide argumente care îl recomandă pentru titulatura de capitală a Banatului, dar şi motive întemeiate pentru care să-şi pună serioase întrebări despre calitatea actului educaţional şi a elevilor.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

În aşteptarea regionalizării, vreme de 21 de săptămâni, campania Raport de ţară face radiografia României reale. În fiecare zi, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, din care, la final de săptămână, tragem linie şi adunăm împreună atuurile şi punctele slabe. Din Braşov, Sibiu, sau de oriunde în România, intraţi şi votaţi-vă judeţul preferat în secţiuneaRaport de ţară.