RAPORT DE ȚARĂ. Sondele de petrol au umplut terenurile sătenilor din județul Bacău

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În urmă cu 600 de ani, însă, acest zăcământ nu era o sursă de venit pentru cei ce-l foloseau fiind întrebuinţat doar în treburile casnice. Dar odată cu trecerea timpului, lucrurile s-au schimbat, iar astăzi, petrolul s-a transformat într-un bussines de sute de milioane de euro.

Primele rafinării au apărut în anul 1840 la Lucăcești, iar patru ani mai târziu acesta avea să devină cel mai important centru de desfacere a petrolului din România. Din Moineşti plecau zilnic căruţe ticsite cu butoie pline cu păcură.

Aceasta ajungea peste tot în ţară, dar şi peste hotare. În secolul al 19-lea a fost înfiinţat Grupul Industrial pentru foraj şi extracţia ţiţeiului, transformat apoi în Combinatul Petrolului Moineşti. Afacerea mergea ca pe roate. Localnicii din zona aveau locuri de muncă, iar compania avea comenzi din plin.

Au fost aduse utilaje moderne pentru extracţie, s-au alocat bani pentru cercetare dar în 1990 s-a produs inevitabilul. Societatea a fost reorganizată, iar conducerea a fost preluată de Petrom, astăzi una dintre cele mai mari companii din România.

Localnicii din zonă au văzut cum, încet dar sigur, terenurile s-au umplut de sonde. Mihai Rotilă, din comuna Zemes, se judecă de mai bine de zece ani cu societatea ca să-şi ia înapoi pământul moştenit de la bunici.

„Pur şi simplu noi nu mai existăm acolo. Au mai rămas două bucăţele de teren şi într-o parte şi în altă care ar fi al nostru, în rest nimic. Dar nu numai la mine au făcut asta, la toţi cetăţenii”, se plânge Mihai Rotilă, localnic din comuna Zemes.

De 25 de ani, Neculai Maftei trăieşte cu sonda de petrol în curte. S-a trezit cu ea peste noapte fără să i se dea vreo explicaţie.

Mai bine de jumătate din suprafaţa comunei Zemes, adică peste 6.000 de hectare de teren, este ocupată de sonde. Autorităţile locale ridică din umeri şi spun că tot mecansismul acesta are la baza o lege strictă.

„În '92 s-a dat o lege, o ordonanţă, prin care cei care aveau obiective au putut să-şi intabuleze terenurile, astfel au devenit proprietari. Legal? Într-un fel, nu au acte de proprietate, dar în baza legii care a fost dată în '91, '91, şi-au intabulat terenurile, careurile de sonde şi astfel au devenit proprietari. Acuma nu mai am ce mai face, e lege. Odată ce e intabulată înseamnă că a devenit proprietar”, a declarat Costel Dudău, primarul comunei Zemes.

Proprietari sau nu, în ultimii ani localnicii din zonă au avut multe de pierdut din cauza extracţiilor de petrol. În 2010, din cauza emanaţiilor de gaze, o locuinţă a sărit în aer şi alte câteva au fost avariate. Oamenii nu au mai fost lăsaţi să se întoarcă în casele lor. Au fost transferaţi într-o sala de sport şi acolo au rămas. Pentru a-şi recupera pagubele au dat în judecată compania şi aşteaptă.

„De locuit putem, dar nu avem condiţii. Nu avem curent şi gaze, adică nu suntem racordaţi la reţeaua de gaze. Ne-au fost tăiate branşamentele”, a spus un localnic.

Şi totuşi, fără apă potabilă, fără să poată munci pământul pentru că nu este fertil din cauza zăcământului, în localitatea Zemes trăiesc peste 4.000 de suflete. Rata şomajului depăşeşte 50%.

O echipă Digi24 a încercat să ia legătură şi cu reprezentanţii companiei, însă nu i s-a permis accesul.

70% din maşinile care circulă în zonă aparţin companiei. Infrastructura este la pământ. Abia anul trecut compania a dat autorităţilor locale din comună Zemes aproape 800.000 de lei, bani pentru repararea drumurilor. O sumă infimă având în vedere că zilnic din Moineşti se extrag peste 1.000 de tone de petrol.

„Eu am avut discuţii cu parlamentari şi sper că voi sensibiliza poate Parlamentul României care să vină să corecteze, spun eu, legea resurselor minerale. Mai concret aş propune ca o parte din redevenţa pe care o încasează statul român în urmă exploatării zăcămintelor subterane să rămână autorităţii publice locale”, a susţinut Viorel Ilie, primarul municipiului Moineşti.

La 50 de kilometri distanţă, la Oneşti şomajul e în floare, iar sărăcia lucie se citeşte peste tot. Oraşul era cândva unul dintre cele mai importante din România pentru că aici se afla Rafo, una dintre cele mai importante rafinării. Astăzi a rămas doar cu numele şi cu 400 de angajaţi pentru că activitatea a fost oprită. În 2008, societatea a fost închisă pentru modernizare şi deşi au trecut cinci ani de atunci, proiectul de investiţii pentru repornirea acesteia bate pasul pe loc.

Tot acţionariatului de la conducerea Rafo Oneşti stăpânește şi rafinăria Dărmănesti. A fost înfiinţată în anul 1949 şi a funcţionat până în 2.000 când a fost privatizată. Producţia a început să scadă şi angajaţii au fost concediaţi. În 2003 şi-a închis porţile şi a falimentat.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.