RAPORT DE ȚARĂ. Sibiul a câștigat competiția cu Brașovul

Dan Suciu și invitații săi din studio - Radu Limpede, analist economic, Suzana Dobre, director Expert Forum, și Mircea Kivu, sociolog - au dat note celor două județe, după diverse criterii.

În funcție de brand

„Sunt două orașe cu un brand ce transcede România. Au o istorie comună, din Evul Mediu, datorată și coloniștilor sași, au elementul românesc din Transilvania, dezvoltat cu precădere acolo. Sibiul era cumva polul industrial, cel comercial era Brașovul. În comunism au fost transformate în orașe industriale, după revoluție și-au regăsit vocația. Sibiul are un brand internațional, dat mai ales de 2007, anul în care a fost capitală culturală europeană. Brașovul e cunoscut pentru Castelul Bran și zona turistică adiacenă. Sibiu primește 10, Brașovul 9”, a spus Radu Limpede.

„Dacă ne gândim la brand, sunt de acord că Sibiul s-a impus internațional, mai ales prin anul cultural, Brașovul s-a impus național pentru turismul montan. Mi-e greu să dau 10. Sibiu primește 9, Brașovul, tot 9”, a declarat Suzana Dobre.

„Sunt orașe-far pentru ceea ce înseamnă oraș vechi transilvănean. Au avut istorii similare. În comunism, Brașovul a fost industrializat mult mai puternic. În plus, e județul cu cele mai multe orașe. Din punct de vedere al brandului, asta a influențat negativ Brașovul, a pierdut din personalitate. 10 pentru Sibiu, 9 pentru Brașov”, a explicat Mircea Kivu.

Administrație locală și mediul de afaceri - un punct avantaj pentru Sibiu

„10 pentru ambele județe, și-au dezvoltat potențialul. În România există județe și baroni locali cu mâna întinsă la centru și altele care au atras investitori străini. A existat la un moment dat un val doi de dezvoltare, cu Sibiu, Brașov, Argeș, Oradea, Iași. A fost o performanță administrativă. Sibiul e unul dintre puținele județe cu mari antreprenori români, cu afaceri de peste 100 milioane de euro”, a explicat Radu Limpede.

„9 și 9. Notele sunt mai mici, pentru că administrația publică locală nu ajunge la standarde optime, se poate mai bine. Economic, aceste două județe sunt printre cele de succes. În Sibiu productivitatea e mai bună, în Brașov mediul de afaceri pare mai dinamic. Ca administrație publică, ambele județe și primării pot să își îmbunătățească performanța în relația cu cetățeanul, niciuna nu e un model de transparență. Ca investiții administrate, cred că au făcut o treabă bună comparativ cu restul țării”, a subliniat Suzana Dobre.

„Nu pot da mai mult de 7 pentru Brașov și 8 pentru Sibiu, cu un plus la Sibiu pentru că discutăm și despre administrație, căreia populația i-a dat o notă foarte bună”, a explicat Mircea Kivu.

Calitatea vieții

„Pentru calitatea vieții, 9 pentru Sibiu, 9 pentru Brașov. Dacă m-aș referi la județ ar trebui să dau notă mai mică. Dar, la ce nivel e România, rămâne 9”, a subliniat Radu Limpede.

„La calitatea vieții, merg pe criteriul de a privi tot județul. Sunt apropiate și stau bine, dar voi da 8 și 8. La educație, diferențele dintre rural și urban sunt foarte mari. Notele sunt mari, pentru că ne raportăm la ce se întâmplă la nivelul țării, nu la ceea ce ar trebui să fie”, a explicat Suzana Dobre.

„După datele penultimului recensământ, în ambele județe ruralul arată mult mai bine decât restul ruralului din țară. Dau ambelor 9”, a spus Mircea Kivu.

Care sunt argumentele lui Klaus Iohannis ca Sibiu să fie capitala regiunii

„Eu vreau să dau argumente pentru Sibiu nu în comparație cu alte capitale de județ din zonă. Sunt câteva argumente. Dacă luăm argumentul istoric, Sibiul a fost câteva sute de ani capitala acestei zone, evident, acum trăim în prezent și ar trebui să ne uităm la viitor, și poate ar fi bine să ne uităm la economie, la turism, la capacitatea de administrare, capacitatea de a acționa în stil european.

Sibiul este un județ puternic, orașul Sibiu este un oraș puternic. Și în 2012 și în 2011 Sibiul a dat mai mult bugetului țări decât orice alt județ din această zonă”, a afirmat Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

Edilul a punctat faptul că Sibiu a fost capitală culturală europeană în 2007 și a reușit să se impună ca oraș european.

„Noi ne-am pregătit în 2005 și 2006, când România nu a fost încă membră a Uniunii Europene și a trebuit să facem față procedurilor europene”, a menționat el.

În plus, el a spus că Sibiul este un oraș mult mai dinamic decât orice alt oraș din România, iar, în comparația cu Brașovul, Klaus Iohannis a adăugat că acest județ a avut o industrie mai puternică în timpul comunismului, dar Sibiul s-a transformat în ultimii zece ani dintr-un oraș cu o industrie relativ dezvoltată într-o zonă economică prosperă.

„Din 2005-2006 nu mai cunoaștem noțiunea de șomer în Sibiu. Avem în Sibiu o industrie modernă, o economie care a făcut față cu brio crizei economice. Deosebirea cea mai importantă față de alte locații este că economia sibiană este una construită acum, nu este una moștenită. Avem foarte multe investiții noi și nu numai investiții străine”, a specificat Klaus Iohannis.

El a mai spus că regiunea primește de la Sibiu o imagine și mai bună și că Sibiul poate exporta modelul de dezvoltare sibian. În plus, sibienii pot câștiga locuri de muncă și o mai bună vizibilitate.

„Sibiul are argumentele mai bune, noi câștigăm duelul prin dinamică”, a punctat edilul.

În privința proiectelor pentru distanța de 280 de kilometri dintre Brașov și Sibiu, Klaus Iohannis a precizat că încă nu știe nimeni cum va fi regiunea și că nu s-ar gândi încă la niște proiecte ale unei regiuni care nu este definită.

El a punctat că Sibiul are un potențial enorm la infrastructură, dar a recunoscut că sunt probleme de transport, iar acest lucru îngreunează dezvoltarea.

Primarul sibian a menționat faptul că Transilvania are un potențial turistic „fantastic” și „dacă s-ar promova Transilvania ca locație turistică cu siguranță vom avea un ecou mult mai mare”. Sibiul avut în 2012 cu 30% mai mulți turiști decât în anul în care a fost capitală europeană.

George Scripcaru: Istoric, Brașovul a fost capitală de regiune, Sibiul era subordonat

Primarul Brașovului, George Scripcaru, argumentează că Brașovul a fost cândva, din punct de vedere istoric, capitală de regiune, iar Sibiul îi era, întrucâtva, subordonat. Brașovul s-a desprins ca un fel de piață comună a statelor românești de altădată, fiind la confluența drumurilor de legătură dintre acestea.

În privința decăderii industriei, după Revoluție, primarul Scripcaru spune că s-a mai diminuat impactul, iar potențialul se menține.

Brașovul rămâne o capitală economică, fiind cel mai mare contributor la bugetul de stat și bucurându-se de cea mai bună infrastructură rutieră. Are și o bună absorbție de fonduri și la Brașov a funcționat prima școală românească, a pledat George Scripcaru. El a dat asigurări că Brașovul va avea și aeroport și speră că lucrările vor începe anul acesta.

În ceea ce privește concurența cu Klaus Iohannis pentru șefia regiunii, George Scripcaru nu este intimidat de ipostaza de reprezentant al opoziției politice de la București și spune că o capitală de regiune nu se alege după persoană, ci în funcție de alte criterii. Proiectele Brașovului, de pildă, ar avea o mai mare anvergură. Universitatea, Camera de Comerț, Agenția Mitropolitană, zona metropolitană sunt câțiva dintre pilonii Brașovului.

Despre ipoteza Brașov – capitala de regiune, Iohannis – guvernator, George Scripcaru a evitat să comenteze direct, dar a sugerat că în cele din urmă este vorba de alianțe politice și s-a plâns că nimeni nu spune cum va fi numit acest guvernator: prin alegeri directe, uninominale, prin desemnare de către consilierii județeni.

Cum comentează jurnalistul Emil Hurezeanu competiția din această seară

„Capitala unei regiuni, dintodeauna și cu atât mai mult astăzi, ține de competența și capacitatea administrativă și management în condiții moderne, în condiții sincrone cu spațiul mai mare la care te raportezi, or spațiul mai mare la care ne raportăm este dincolo de România, este Uniunea Europeană. În sensul raportării mai exacte, mai adecvate la spațiile mai mari înconjurătoare Sibiul are o tradiție pe care Brașovul urmează încă să și-o descopere, Respect mult capacitatea de absorbție a Brașovului”, afirmă Emil Hurezeanu.

El consideră că trecutul contează foarte mult pentru ambele orașe în aproape aceeași măsură, dar dacă sunt luate în calcul unele aspecte, Sibiul are avea un plus la notă.

În opinia acestuia, pledoariile de la Sibiu și Brașov s-au remarcat prin sinceritate și competență.

„Cred că acesta este unul dintre scopurile procesului de regionalizare și unul dintre scopurile dezbaterii lor. Noi suntem o mică parte din dezbaterile acestea care ar trebui să însoțească un astfel de proces. Văd că dezbaterile nu au loc încă de sus în jos, e bine că am pornit noi de jos în sus”, consideră jurnalistul.

----------------------------------

Evaluarea competitorilor o face un juriu special, găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti. La final, Emil Hurezeanu analizează, în duplex cu Cosmin Prelipceanu, cele mai importante evenimente ale zilei.

Săptămâna trecută, în prima confruntare dintre județe, în competiție au intrat Iași și Neamț, iar juriul a declarat câștigător Iașiul.

Votează-ți și tu județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

La încheierea emisiunii „Raport de țară”, vineri, ora 22.00, cele mai multe voturi le primise pe site-ul digi24.ro Brașovul - 4.893 de voturi, iar pe locul al doilea era Sibiul cu 4.848. Votul nu se încheie aici, vă puteți exprima opțiunea pe durata întregii campanii „Raport de țară”.

Săptămâna viitoare, în competiția din campania Digi24 vor intra județele Olt și Dolj.