În acelaşi timp, acest judeţ din inima Ardealului deține 4,7% din numărul de ovine al României, situându-se pe locul întâi la nivel naţional. De altfel, telemeaua din Mărginimea Sibiului este cel mai răspândit tip de brânză din România.
Dincolo de asta, judeţul Sibiu are investiţiile şi infrastructura necesară pentru a da tonul într-o viitoare regiune. Rata şomajului se învârte undeva în jurul a patru la sută şi este în scădere. În plus, investiţiile din străinătate vin atât în mediul urban cât şi în cel rural. În Mărginimea Sibiului sunt parcuri industriale unde lucrează zeci de mii de oameni.
Cei mai mulți dintre cei 2.000 de investitori străini care derulează afaceri în județul Sibiu provin din Germania, Italia și Austria, dar în ultmii ani au apărut și firme din Anglia, Africa de Sud, Finlanda, Panama sau Tunisia.
Romantic şi cultural în egală măsură, Sibiul şi-a conservat de-a lungul vremii imaginea de oraș medieval. Centrul istoric este azi unul dintre cele mai spectaculoase și mai încărcate de simboluri din țară.
La peste 2.000 de metri altitudine, în inima Munţilor Făgăraş, Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac primește vizitatori din toată lumea.
Iarna, în staţiunea montană se poate ajunge numai cu telecabina. Dar la începutul lunii iulie se dă undă verde circulaţei pe cel mai spectaculos drum din lume: Transfăgărăşanul. La mai bine de o sută de kilometri, şoseaua Transalpina leagă cinci judeţe din centrul ţării pe crestele munţilor Parâng.
Urmărește dezbaterea pe tema regionalizării, votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”
Tot la capitolul infrastructură spectaculoasă se înscrie şi viaductul de la Aciliu, care seamănă izbitor cu celebrul Viaduct din Millau, Franţa. Lung de un kilometru şi de înălţimea unui bloc cu 20 de etaje, viaductul a fost construit de 100 de muncitori. Colosul metalic, înalt de 80 de metri, seamănă cu o fortăreaţă şi este văzută de specialiştii în construcţii auto drept cel mai spectaculos viaduct din Europa de Est.
La aproximativ 60 de kilometri distanţă de Sibiu, se află Mediaşul, cel de al doilea oraş ca mărime din judeţ, unde au sediul două dintre cele mai mari companii energetice din ţară şi din Europa de Est - Transgaz şi Romgaz. De altfel, potenţialul forţei de muncă al Sibiului a atras ca un magnet investiţiile din străinătate.
În comuna Cristian, la 15 kilometri de Sibiu, un grup de investitori italieni a deschis o fabrică de încălţăminte proiectată special pentru trasee montane unde lucrează 90 de angajaţi.
Creșterea animalelor, în special a oilor, este de asemenea specifică zonei. Sunt peste 600.000 de capete în tot judeţul. De altfel, brânzeturile de Sibiu sunt poate cele mai apreciate din țară, iar din lâna sibiană ies cele mai frumoase straie populare, ţesute în Mărginimea Sibiului.
400 de juni veniţi din 19 sate din Sibiu, dar şi de peste munte din judeţele Argeş şi Vâlcea se strâng la fiecare sfârșit de an în oraşul Sălişte, cea mai mare aşezare din Mărginimea Sibiului. Inspiraţi de un obicei vechi de sute de ani, feciorii de ciobani pornesc într-o mare paradă urmăriți de mii de spectatori.
Iubitori de tradiție, sibienii păstrează neschimbate obiceiuri de secole. La Tălmaciu, la fiecare început de an are loc Udatul Ionilor. De ziua lor, Ionii sunt aruncaţi unul câte unul într-o apă curgătoare. Doar aşa scapă de păcate şi vor păşi cu dreptul în noul an, spune legenda.