RAPORT DE ȚARĂ. Secretul bunăstării Sibiului

Alte dovezi mai găsim prin satele tradiţionale din zonă sau în relieful parcă mereu verde de la poalele Carpaţilor. De la sat până la oraş, totul conturează aici o imagine de mozaic pe care orice temerar din lumea largă şi-ar dori să o descopere. Însuşi prinţul Charles al Marii Britanii a rămas fermecat de aceste locuri.

În perioada 2003-2007, peste 35 de milioane de euro au fost folosiţi pentru lucrările de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric: străzi, pasaje, pieţele centrale, inclusiv iluminatul public, care a fost adus la standardul şi aspectul unui centru istoric medieval.

Înainte ca Sibiul să devină Capitală Culturală Europeană în 2007, Ministerul Culturii a finanţat reabilitarea faţadelor şi a acoperişurilor la peste 30 de imobile din zona centrală. Lucrările au fost făcute cu materiale tradiţionale, în vechile culori ale clădirilor. S-au schimbat şi s-au recondiţionat acoperişurile.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Nivelul de trai din Sibiu este printre cele mai ridicate din ţară. Salariul mediu se învârte aici undeva în jurul sumei de 1.500 de lei. În plus, recensământul din 2012 a scos la iveală faptul că județul Sibiu se află între primele pe țară în ceea ce privește alimentarea cu apă a locuințelor sau existenţei unei băi în interiorul locuinței.

Mai precis, în jur de 82% din populaţie are acces la o sursă de apă curentă. Fondurile europene au ajutat regia de apă din Sibiu să ducă la bun sfârşit canalizarea atât în oraş, cât şi în satele învecinate, ba chiar şi în alte judeţe. Dacă la oraşe, o bună parte din infrastructură a fost refăcută pe bani europeni, la sate lucrurile stau puţin diferit.

În comuna Răşinari, de pildă, la 5 kilometri de Sibiu, Primăria a fost nevoită să asfalteze patru străzi din propriul buget, chiar dacă în trecut fusese întocmit un proiect pentru fonduri europene.

„A durat procedura foarte mult şi nu am reuşit să prindem finanţarea! Am avut în acel proiect aproximativ 8 kilometri de străzi care trebuiau asfaltate. N-am reuşit şi atunci am început cu fonduri proprii şi am făcut patru străzi din 11 câte aveam prinse pe acel proiect de finanţare”, a declarat Bucur Bogdan, primarul comunei Răşinari.

În Mărginimea Sibiului locuiesc oameni gospodari, care câştigă zeci de mii de euro din turism sau din creşterea animalelor şi contribuie considerabil la bugetul comunităţii locale. Bugetul unei Primării este de multe ori comparabil cu cel al unei echipe de fotbal din Liga1! Există totuşi şi sate, parcă uitate de lume, unde cu greu se poate ajunge cu maşina.

Situat la aproape 60 de kilometri de Sibiu, în satul Gherdeal doar arhitectura mai trădează faptul că înainte de Revoluţie locuiau aici peste 300 de saşi. Acum, doar 10 suflete mai răscolesc trecutul și amintirile printre case ruinate și biserici vechi. Dumitru Roşu este unul dintre ei.

Originar din Vrancea, a ajuns în Gherdeal acum opt ani şi a pus pe roate o fermă unde creşte 350 de oi şi capre. L-au atras preţurile foarte scăzute la pământ şi locuinţe. Succesul lui a inspirat şi alţi investitori, care dau târcoale satului părăsit. De anul trecut mai mulţi străini înstăriţi au poposit prin zonă şi au dat semne că vor să cumpere case de vacanţă, spun localnicii care îşi văd de muncile câmpului cu zâmbetul pe buze.

La nivelul regiunii Centru din care face parte și județul Sibiu, gradul de contractare al fondurilor europene a depășit 90 %. Cu siguranţă ardelenii au inventat vorba că ,,întotdeauna e loc de mai bine”.

Tocmai de aceea, miza regionalizării este una foarte importantă atât pentru Sibiu, cât şi pentru satele din tot judeţul. Interesul localnicilor este să aibă acces la cât mai multe fonduri europene şi astfel să crească nivelul investiţiilor din turism şi agricultură.