Potrivit estimărilor, pentru fiecare euro investit în proiect alţi doi sau trei euro vor fi investiţi pe orizontală. În total, diferenţa între ceea ce este acum la Măgurele şi ceea ce va fi peste 10 ani va ajunge la cel puţin un miliard de euro.
Investiţiile străine în România au scăzut în 2012 pentru al şaselea an consecutiv şi au ajuns la 1,6 miliarde de euro, minimul ultimilor 10 ani. Deşi România nu mai reuşeşte să atragă investitori străini, nici la gradul de absorbţie al fondurilor europene nu stă mai bine. Abia am ajuns la 12%, la finalul anului trecut. Acesta este contextul în care a luat naştere cea mai importantă investiţie din ultimii ani în judeţul Ilfov.
Într-o localitate cu 10.000 de locuitori se dezvoltă un proiect de 300 de milioane de euro, din care 220 de milioane de euro sunt alocate până în august.
Este vorba de cel mai mare laser din lume, proiect care va fi construit la Măgurele şi care va finalizat până în 2017. În total, este vorba de fonduri de 293 de milioane de euro. 17% din sumă va veni de la Guvern. Restul sunt bani europeni. Şi n-au fost obţinuţi uşor.
Primul dosar de finanţare avea 500 de pagini. După mai multe completări, cerute de Comisia Europeană, s-a ajuns la 1.000 de pagini.
„Nu este uşor sa obţii finanţare de 300 de milioane de euro, trebuie să demonstrezi că este util ceea ce faci”, precizează Nicolae Zamfir, managerul proiectului ELI România.
Iar laserul de la Măgurele va avea întrebuinţări dintre cele mai diverse. Va fi folosit de la îmbunătăţirea tratării cancerului la managementul materialelor nucleare. Aceste lucruri vor fi realuate cu specialişti selectaţi pe sprânceană.
„Toată recurtarea se face de la început, se face de la zero. În urmă cu șase luni s-au lansat concursuri de angajări la nivel internaţional, am avut până acum 200 de aplicaţii şi am angajat sub 20 până acum. Sigur că avem criterii extrem de ridicate”, explică Nicolae Zamfir.
În final, până în 2017, la centrul de la Măgurele vor lucra 200 de specialişti de talie mondială. Evident, vor fi plătiţi pe măsură, iar grila de salarii a fost aprobată de Comisia Europeană.
„Pentru cercetătorii seniori, deci cei care sunt conducători de direcţii, salariul maxim este de 6.500 de euro. Pentru ingineri și cercetătorii juniori, după ce şi-au terminat doctoratul, este la nivelul de 2.500-3.000 de euro”, mai spune managerul de proiect.
Dezvoltarea acestui centru va avea efect şi asupra economiei locale, susţin analiştii.
„Va exista şi un efect de multiplicare foarte important. Odată că vor fi oameni plătiţi foarte bine, dar mai mult de atât, vorbim şi de o întreagă industrie a materialelor de construcţii, specialişti care vor lucra în acest proiect şi ne aşteptăm ca această investiţie să aducă un efect mult mai mare, nu numai direct, prin investiţia aceasta de 300 de milioane de euro, ci şi indirect, prin ceea ce se va realiza în zonă”, este de părere analistul economic Dragoș Cabat.
Responsabilii proiectului susţin că fiecărui euro alocat dezvoltării centrului din Măgurele îi vor corespunde alţi doi sau trei euro care vor fi investiţi în zonă.
Tocmai datorită acestui proiect, România va avea de câştigat şi la capitolul imagine externă.
Între timp, centrul de Măgurele şi-a căpătat deja un renume la nivel mondial, dar şi o nouă poreclă.
„Sperăm ca acest centru nou să fie punctul de plecare a unui loc care să prindă sau să atragă industrie de înaltă tehnologie, aidoma Silicon Valley. De fapt, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, a numit Măgurele Valley sau Laser Valley”, spune Nicolae Zamfir.
Dar Institutul Naţional de Fizică şi Ingineri Nucleară „Horia Hulubei”' este cunoscut şi pentru alte realizări. Nu trebuie să vă duceţi până în Elveţia pentru a vedea cum arată un accelerator de particule. Îl găsiţi aici, la Măgurele, la o scară mult mai mică.
În prezent, în România se investeşte doar 0,5% din Produsul Intern Brut în cercetare şi dezvoltare, în sectoarele public şi privat, luate împreună. Obiecitul naţional, asumat în cadrul strategiei Europa 2020, este de a ridica procentul de finanţare la 2%. Acest lucru va presupune ca, după șapte ani, fondurile alocate acestui domeniu să fie de patru ori mai mari decât în prezent.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.