RAPORT DE ȚARĂ. Industria din Bacău, o ruină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

În județul Bacău, în anii '90, erau în floare industria lemnului, industria prelucrătoare, aeronautică, comerțul, dar și industria alimentară.

Treptat, după Revoluție, producția a scăzut, iar haosul care a cuprins economia românească nu a ocolit județul Bacău. Multe dintre aceste unități economice s-au privatizat, iar noii proprietari nu au reușit să păstreze domeniul de activitate al unității preluate. Așa se face că astăzi unele dintre ele mai există doar cu numele.

„Nimeni nu și-a pus problema unor strategii pe termen lung, acestor întreprinderi, nimeni nu și-a pus problema menținerii locurilor de muncă și a capacității de producție existente care trebuiau modernizate și adaptate din mers. Pe de altă parte, inevitabil am fost ajutați ca întreprinderile să cadă, a fost o mână de ajutor dată, ca în momentul în care, chiar dacă îți dorești să produci, dar lipsește desfacerea, lipsește consumul, lipsește piața, ce faci?”, consideră Mihai Deju, profesor universitar.

Modul în care s-a făcut privatizarea, spun specialiștii, ar fi fost cea care a pus pe butuci cele mai mari întreprinderi din Bacău. În categoria firmelor mari care și-au închis porțile intră și Fabrica de Bere Lichior Margineni, o societate veche de peste un secol. Dacă înainte de Revoluție de pe poarta acesteia ieșeau zilnic camioane pline cu litri de bere, în prezent, a ajuns o ruină. În curte zac lăzi de sticle, iar clădirea scorojită cu geamuri sparte nu mai folosește la nimic.

Fabrica de bere din Bacău a fost privatizată în anul 1998 și tot de atunci au început să apară și primele probleme. A fost cumpărată de turci, iar în doi ani a acumulat datorii de peste 600.000 de lei, în 2003 a intrat în insolvență, iar în lipsa unui plan de reorganizare, șapte ani mai târziu a intrat în faliment.

„Îmi aminestc că criza anilor 1995 - 2000 a fost o criză de supraproducție, toata lumea producea, dar nu aveam unde să vindem, ne blocam, dar nu aveam unde să vindem, erau resurse materiale umane financiare, erau, dar ne-am blocat din lipsă de consum și piață”, spune Mihai Deju.

Fabrica de hârtie Letea, o alt simbol în faliment

Pe lista neagră a societăților falimentare se află și Fabrica de hârtie Letea. Înființată în 1881 de Carol I, Letea are o istorie aparte. A fost prima fabrică de hârtie din România, iar în perioada Primului Război Mondial asigura materie primă pentru front și unitățile militare. Schimbările care s-au produs de-a lungul anilor au fost resimțite din plin de Letea. Dacă până la Revoluție producea sute de mii de tone de hârtie pe an, în ultimii ani ajunsese la 6.000. Falimentul a fost inevitabil.

Fabrica Letea a fost cumpărată de fostul primar la Bacăului, Dumitru Sechelariu, și tot atunci a început și declinul acesteia. Treptat, numărul muncitorilor a început să scadă, iar producția era tot mai slabă din cauza datoriilor acumulate și din lipsa unor investiții majore, în 2010 fabrica a intrat în faliment.

Aproape 20.000 de salariați aveau marile întreprinderi din Bacău pe vremea când funcționau la capacitate maximă. În 2010, acestă cifră s-a transformat: cei 20.000 de angajați au devenit șomeri. Și astfel, unul dintre cele mai productive județe din România avea să aibă una dintre cele mai mari rate ale șomajului la nivel național.

„În 2010, la început de an exista un număr mare de persoane înregistrate în evidențele noastre, fie indemnizate, fie neindemnizate cu valori în consecință mari ale ratei somajului de peste 8%”, spune Daniela Bălan, purtător de cuvânt al AJOFM Bacău.

„Cea mai mare rană din punct de vedere economic și care afectează PIB-ul acestui județ și afectează și economia națională este faptul că platforma petrochimică de la Onești nu mai e cea care era undeva înainte de anii 90 și aici într-adevăr este o problemă”, explică Dragoș Benea, președinte CJ Bacău.

Autoritățile susțin că discută cu potețiali investitori

Chiar dacă Bacăul nu mai are aceeași economie de acum 20 de ani, cele câteva societăți de mare calibru care au mai rămas asigură locuri de muncă pentru mii de persoane. Pentru că societățile care au falimentat nu mai pot fi redeschise din lipsă de bani, autoritățile locale încearcă să atragă cât mai mulți investitori care să desfășoare activități în județul Bacău și implicit să creeze noi locuri de muncă.

„Suntem deja în discuții avansate cu câteva societăți importante din Europa care vor să investească la Bacău, dar pentru a găsi acest investitor trebuie să și le oferi facilități care să-i facă să vină în acest oraș”, spune Romeo Stavarache, primar muncipiul Bacău.

„Credem că elaborarea strategiilor de dezvoltare a județului Bacău în contextul dezvoltării regiunii nord-est și găsirea mecanismelor de implementare a acestor strategii poate conduce la o revigorare a industriei județului Bacău, dar numai și numai în situația în care se alocă personal și, de ce să nu spunem, și fonduri pentru acest lucru”, explică Mihai Tulbure, director al Camerei de Comerț și Industrie Bacău.