Povestea Garânei debutează undeva, la început de secol XIX, atunci când nemții din Boemia, așa numiții pemi sunt colonizați în Banatul montan. Ei au venit în Gărâna în 1828, din Boemia. Satele pemești de atunci erau singurele comunități germane compacte din sud-vestul țării. Ceilalți etnici germani au fost colonizați în localități deja populate.
Au ajuns atunci la poalele Semenicului 131 de pemi. În timp, numărul lor a crescut și a depășit 1000. Ani la rând ei au luptat cu natura vitregă, dar munca și ambiția au făcut ca satul lor să reziste peste vreme și vremuri iar pemii sa fie recunocuți în zonă ca oameni cinstiți și muncitori.
„Atunci a fost altceva. Am fost 1200 de persoane. Eu la școală când m-am dus am fost numai la mine în clasă 36 de băieţi și fete”, spune Carol Richer, un localnic din Gărâna.
Viața locuitorilor din Gărâna nu a fost deloc ușoară. La începutul anilor 90, mulți au decis să plece și să se stabilească în țara de obârșie: Germania. Acum în sat mai sunt puțin peste 20 de localnici care încearcă din greu să păstreze obiceiurile locului.
„Acum aproape am rămas singuri şi atunci nu mai este aşa bucurie cu nimic, să ştii”, spune cu mărăciune Barbara Hausner.
Și chiar dacă pe an ce trece, Gărâna pierde oamenii care au creat-o, ea câștigă locuitori noi. Zeci de muzicieni, pictori și scriitori din întreaga lume au fost cuceriți de aceste locuri. Mulți și-au cumpărat aici case și organizează an de an întâlniri de creație.
„Mi-am cumpărat această casă la Gărâna, pe care eu o numesc casa bunicilor. În 1991 am cumpărat-o şi pentru că îmi place să trăiesc în colectivitate creativă artistică, am invitat întotdeauna prieteni, oameni de cultură cu care mi-am petrecut aici verile şi chiar şi singuri au stat aici”, Elisabeth Lili Ochsenfeld, inițiatoarea taberelor de creație la Arthouse Gărâna.
Evenimentul care a pus însă Gărâna pe harta locurilor importante nu doar din partea de vest a țării, ci și din întreaga Europă este Festivalul Internațional de Jazz.
Născut în urmă cu 17 ani, ca o întâlnire între prieteni, festivalul a crescut semnificativ. De la cele câteva zeci de amici care au adus muzica în anii '90 în curtea hanului „La răscruce”, în 2012, în noua locație din Poiana Lupului, au călcat peste 30.000 de amatori de jazz. Toți aduși aici de celebritatea numelor care au cântat aici de-a lungul timpului. Jan Gabarek, Hiromi Uehara și Eberhard Weber sunt doar câțiva muzicieni care au urcat în ultimii 15 ani potecile Gărânei.
„Festivalul de la Gărâna e un festival scump. Un spectator ca să vină aici trebuie să plătească benzina, trebuie să plătească bilete de tren, trebuie să își plătească cazarea, trebuie să mănânce și mâncarea nu e ieftină”, afirmă Marius Giura, organizator Gărâna Jazz Festival.
„Eu cred că reţeta lui Giura este grozavă. A adus formaţii de cea mai înaltă ţinută artistică din lume. Eu sunt foarte bucuros că vin tineri și că jazz-ul este încă viu şi pentru generația asta tânără”, susține muzicianul Emil Gondi.
Festivalul de la Gărâna este pentru amatorii de muzică un lucru care, spun ei, le-a intrat în sânge. Nu e de mirare că, pentru mulți dintre ei, evenimentul a devenit un punct obligatoriu în agenda fiecărei veri.
„Dacă eu nu aș veni la Gărâna în fiecare an aș avea o mare lipsă. Aș suferi, sincer să fiu. Mi-ar lipsi lucrul acesta”, spune unul dintre spectatorii anuali ai festivalului.
Și chiar dacă în ultimul an, Festivalul de Jazz de la Garâna a avut parte de numeroase dificultați financiare, organizatorii se încapățânează să îl păstreze pe linia de plutire, și să păstreze viu un eveniment care, la rându-i învie o întreagă zonă.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.