RAPORT DE ȚARĂ. Cluj, Capitală Culturală Europeană în 2021?
Se va bate pentru acest titlu cu alte câteva oraşe din ţară: Timişoara, Iaşi, Arad, Craiova, Braşov, Alba Iulia şi Sfântu Gheorghe.
Clujul a câştigat deja titlul de capitală europeană a tineretului în anul 2015, iar această victorie îi da mai mult curaj şi forţă în competiţia pentru 2021. Miza este una deloc de neglijat: evenimentele culturale ar genera venituri la bugetul municipiului de până la 100 de milioane de euro. Sunt bani cu ajutorul cărora, un oraş devenit magnet cultural timp de un an pentru o Europă întreagă, poate genera noi investiţii, dar şi bunăstare. Iar clujenii sunt convinşi că oraşul lor merită acest lucru.
Provocare şi responsabilitate. Aşa privesc autorităţile, dar şi clujenii intrarea municipiului Cluj-Napoca în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Competiţia nu înseamnă doar câştigarea unui titlu, ci obligă la o dezvoltare reală a vieţii culturale.
„Titlul de capitală culturală, cred că trebuie să-l vedem ca şi un proces social, economic şi cultural. A pornit ca un proiect prin care Europa vroia să scoată în evidenţă bagajul cultural comun şi istoria comună şi a ajuns un proiect care în acest moment îşi propune să transforme efectiv societatea folosind ca şi vector cultura”, a susţinut Florin Moroşanu, director executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană.
Cu strategia culturală pusă la punct, organizatorii îşi imaginează deja Clujul anului 2021.
„Clujul în 2021 poate să fie un spaţiu care se defineşte în special prin cultură, prin o mulţime de evenimente artistice stradale, prin faptul că arta şi cultura sunt ccesibile şi în Floreşti, şi în Someseni, nu doar în centru şi nu doar în instituţiile mari”, a afirmat Rariţa Zbranca, manager cultural.
90% dintre clujeni sunt convinşi că oraşul va câştiga titlul de capitală culturală europeană în anul 2021, după cum arată rezultatele unui recent studiu IRES. Pregătirile au început încă de acum trei ani, iar ideea în jurul căreia se conturează candidatura oraşului de pe Someş este aceea de cultură accesibilă.
Oraşul însumează nu mai puţin de 19 instituţii de cultură ce pot asigura infrastructura necesară desfăşurării unui astfel de eveniment: Filarmonica, muzeele, bibliotecile şi, nu în ultimul rând, spaţiile de artă contemporană. Teatrul Maghiar de Stat este instituţia care a adus poate cele mai multe premii Uniter în oraş în ultimii ani. Cunoscutul regizor Tompa Gabor, director al teatrului încă din 1990, este unul dintre artiştii de renume ai Clujului. Generaţie după generaţie, clujenii continuă să umple sala pentru a vedea spectacolele puse în scenă de el.
„Avantajul Clujului este că se situează la interferenţele a cel puţin trei culturi, dacă nu mai multe, este un oraş multicultural, multietnic şi este un beneficiu foarte mare pentru acest oraş pentru că prin cultură de fapt ne apropiem unii de alţii, este un model, teatrul poate fi un model de comunicare între diverse culturi”, este de părere Tompa Gabor, director Teatrul Maghiar de Stat.
Pe scena Operei Române din Cluj-Napoca artişti din patru ţări (România, Austria, Serbia şi Turcia) lucrează împreună pentru premiera spectacolului Aida de Giuseppe Verdi.
„Când am văzut prima oară oraşul, nu mi-a venit să cred. Este un oraş european fantastic, nu duce lipsă de nimic, iar când am intrat în clădirea teatrului nu mi-a venit să cred, acustica este extraordinară şi arhitectura este minunată”, a mărturisit Efe Kisiali, tenor din Turcia.
Fosta prim-balerină a Operei de Stat din Viena, Simona Noja crede în potenţialul Clujului de a se reinventa cultural. Vrea să fie parte a acestei schimbări, pentru că, spune ea, datorează oraşului ei de suflet educaţia, dar şi formarea ca balerină internaţională. Crede că tinerii reprezintă mare parte din forţa care poate genera schimbarea urbei.
„Faptul că trebuie să ne europenizăm, trebuie să colaborăm, trebuie să tragem în aceeaşi direcţie, să mergem în aceeaşi direcţie cred că este un lucru fundamental pe care fiecare cetăţean al Clujului trebuie să-l înţeleagă. Şi că depinde de fiecare dintre noi să ducem acest oraş către succes”, a declarat Simona Noja, prim-balerină internaţională, manager director Wiener Staatsoper.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
