RAPORT DE ŢARĂ. Ce defineşte judeţul Braşov, unul dintre cele mai bogate ale ţării
Industria şi turismul aduc cei mai mulţi bani la buget. Prin transformarea municipiului Braşov în capitala Regiunii Centru, aici ar putea veni şi mai mulţi investitori, mai ales străini. Majoritatea braşovenilor speră ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.
Amplasat în sud-estul Transilvaniei, judeţul Brașov include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altlandul săsesc.
Cu o istorie de peste 800 de ani, Braşovul s-a dezvoltat în jurul Bisericii Negre, cel mai mare edificiu religios dintre Viena şi Istanbul. Azi cea mai vizitată şi mai fotografiată clădire din Braşov, Biserica găzduieste cea mai mare orgă din sud-estul Europei şi cel mai mare clopot care există în bisericile din România.
Oraşul este un amestec perfect între zona istorică şi cea industrială.
În anii 80, în marile fabrici din Braşov lucrau peste 150.000 de oameni. Acum, vechile uzine au dispărut, dar le-au luat locul hale moderne ale investitorilor străini. De altfel, autorităţile văd Braşovul devenit în viitorul apropiat capitala întregii regiuni.
„Din punct de vedere statistic, Braşovul ca oraş este cel mai dezvoltat oraş din toată regiunea de dezvoltare Centru, aşa cum este definită regiunea. Este principalul motor de dezvoltare, singurul pol urban de creştere din regiune, motiv pentru care, în mod firesc, mi se pare ca sediul să fie mutat aici la Braşov”, spune Mihai Pascu, vicepreședintele Consiliului Județean.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Dacă în urmă cu doar câteva decenii Brașovul era cunoscut pentru camioanele Roman, tractoarele UTB , elicopterele PUMA și Cerbul de Aur, acum alte branduri definesc regiunea. Castelul Bran și Dracula, Biserica Neagră, Junii Brașovului, brânza în coajă de brad sau dulceața de Viscri sunt numele cel mai des folosite în ghidurile turistice.
Festivalul de teatru contemporan organizat aici atrage trupe din toata lumea, iar de la pensiunile brașovene a plecat agroturismul în România. În același savuros amestec, găsești în egală măsură producatori de tablete și telefoane mobile sau campioni olimpici la scrimă.
Făgăraşul, și el fost oraș industrial, nu a avut șansa Brașovului - cei mai mulți dintre muncitorii care trăiau aici în urmă cu câteva decenii au luat azi drumul străinătății, în căutare de locuri de muncă. Singura asemănare cu reședința județului stă în amestecul de istorie și industrie. Emblemele municipiului confirmă cele două extreme: Cetatea Făgăraşului, printre cel mai bine păstrate cetăţi medievale din România, și Combinatul Nitramonia - colosul industriei chimice din România comunistă.
Săcele este municipiul de la poalele munţilor Piatra Mare, celebru prin fabrica Electroprecizia şi prin tradiţiile mocanilor, ciobanii din această parte a ţării.
Codlea era regatul garoafelor şi al freziilor acum 30 de ani. Din celebrele sere nu a mai rămas nimic.
Fermele de pui, celebrele Avicoduri, rezistă şi azi, dar sunt în proprietate privată.
Rupea cu cetatea sa, Zărneștiul, poarta către masivul Piatra Craiului, Predealul cu pârtiile de schi și Ghimbavul cu fabrica de avioane sunt celelelte oraşe ale județului.
La Râşnov, mulți turiști vin pentru cetatea medievală. Doar cunoscătorii vin însă pentru concertele din Peştera Valea Cetăţii, din Râşnov. În anumite sâmbete din an, aici au loc concerte simfonice sau de jazz, la care participă zeci de amatori de muzică clasică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
