RAPORT DE ȚARĂ. Caraș-Severin. În mina de cărbune de la Anina mai sapă doar hoții de fier vechi

Aşa că au pus bazele celei mai adânci mine din Europa, au construit cel mai frumos traseu de cale ferată din România şi au transformat colţurile de rai găsite în împrejurimi în staţiuni căutate de capete încoronate şi industriaşi, deopotrivă.

Anii au trecut, iar vagoanele pline de cărbune au rămas o amintire. În mină mai sapă doar hoţii de fier vechi, iar perla turismului de altădată a fost îngropată. Singurele care par de neclintit sunt peisajele fermecătoare, care aşteaptă să fie din nou puse în valoare şi să salveze oraşul care se ascunde în mijlocul lor.

În jurul pietrei negre, zona a cunoscut o dezvoltare fantastică, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

„Generaţii întregi au lucrat la minele astea, au înflorit şi celelalte industrii și uzina electrică. Statul austriac a investit mult şi ceea ce s-a făcut la Anina a fost un pionierat”, spune Cristian Mosoroceanu, preşedintele Asociaţiei „Steierdorf-Anina”.

În 2006, mina a fost închisă, societatea care o administra a intrat în faliment, iar misiunea de recuperare a datoriilor a revenit unui lichidator. Anii ce au urmat nu au fãcut decât să ciuntească imperiul de odinioarã. Oricât s-ar lupta istoria să rămână falnică în picioare, neputința statului și înverșunarea hoților de fier vechi o fac să cadă, cu umilință, în genunchi.

Hoţii scormonesc liniştiţi printre ruine, iar moştenirea care ar trebui protejată e amputată încet, dar sigur, de nepăsare. Singurele bucăţi de fier care au rezistat sunt cele ale coliviei care îi cobora pe mineri în subteran.

Autorităţile speră acum să transforme ce a mai rămas din mină, într-un muzeu.

Pe lângă planurile de salvare a oraşului, mii de oameni aşteaptă, la Anina, o minune. Îşi amintesc, nostalgici, cum la începutul anilor '90, plecau de aici, în fiecare zi, sute de tone de cărbune. Bunici, taţi şi fii şi-au câştigat pâinea în subteran, scormonind în pântecele pământului după cărbune, nu după fier vechi, ca acum.

Nu o dată, huila şi-a cerut însă tributul. Ultimul accident din Mina Anina a fost în 2006. Și-au pierdut viaţa atunci şapte ortaci. Familia unuia dintre ei trăieşte în cartierul construit pentru oamenii veniţi să lucreze la termocentrala de la Crivina. Aici, nimeni nu îndrăzneşe să facă planuri.

Bogăţia din subteran nu mai poate fi exploatată, la Anina. Cea de la suprafaţă este însă şansa locului să renască. În urmă cu 70 de ani, aici se dădeau adevărate lecţii de promovare turistică.

Toţi munţii din jur au fost în acea perioadă împânziţi de vile şi pensiuni elegante, asemuite celor din Elveţia sau Austria. Nu a supravieţuit niciuna. Doar tronsonul de cale ferată de un farmec aparte, înfiinţat în urmă cu 150 de ani ca să transporte cărbune de la Anina la Dunăre. A fost construit ca o continuare a liniei Oraviţa-Baziaş, prima cale ferată din ţară.

I se mai spune „Semeringul Bănăţean”, datorită asemănării cu faimoasa cale ferată din Austria. Are 34 de kilometri, 14 tunele săpate în stâncă şi zece viaducte. Pentru construirea lui, au fost aduşi aici specialişti din Italia.

Tot pentru resuscitarea zonei, se vorbeşte despre trasee turistice, care să-i ducă pe români şi pe străini în colţuri pe care anotimpurile le pictează în culori fermecătoare. Natura fascinantă cu care Anina a fost binecuvântată e biletul ei spre o nouă epocă. Una în care ar străluci din nou. Pentru asta, însă, trebuie să se urce repede în trenul care încă o aşteaptă.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.